Românul care a salvat „satul regal” în care Prinţul Charles merge „la ţară”

Românul care a salvat „satul regal” în care Prinţul Charles merge „la ţară”

Caroline Fernolend a fost contabil la CAP-ul din Viscri. După Revoluţie însă a început să asiste disperată la distrugerea zonei. Şi pentru că nu îi este în fire să stea cu mâinile în sân, a început de 10 ani încoace, cu ajutorul unor iubitori de cultură din lume, să renoveze satele din Transilvania, transformându-le în destinaţii pentru turismul cultural. În faţa ei, Andreea Esca ne invită să spunem: Jos Pălăria.

Cei mai mulţi dintre noi visează să se întoarcă într-o zi în casa bunicilor de la ţară, unde orice era permis, şi să regăsească acolo atmosfera locului, drumul pietruit, poarta cu zăvorul care scârţâia puţin şi prispa unde mai târziu gustam pe furiş cafeaua. Dar ce să vezi? Nişte iubitori de progres ne întâmpină cu termopane, mult beton şi culori care ne zgârie defintiv retina.

Sunt doar câţiva dintre cei care vor să păstreze tradiţia şi care luptă pentru ca satele româneşti să nu moară, sufocate de urât. Un asemenea om este Caroline Fernolend, vicepreşedintele Fundaţiei Mihai Eminescu. Cu ajutorul unor iubitori de cultură din Anglia, şi în principal al Prinţului Charles, ea încearcă să salveze ce se mai poate.

11.000 de turişti în casele ţăranilor

Ca să atragă cât mai mulţi oameni în sat, Fundaţia Mihai Eminescu Trust a început să iniţieze turismul cultural. Au ajutat oamenii din Viscri şi împrejurimi să îşi amenajeze o cameră, două pentru a primi turişti. Le-au dat bani să îşi facă o baie, iar femeilor din sat le-au predat un curs de limba engleză şi franceză, să se poată descurca cu vizitatorii.

Caroline se zbate să le explice sătenilor, dar şi autorităţilor că refacerea în stil tradiţional a satelor româneşti nu reprezintă numai un act de cultură şi respect faţă de strămoşi, ci şi un mod prin care actualii locuitori pot să câştige o pâine bună, fără să mai plece departe, la oraş. Turismul cultural este în toată lumea un business de succes. Oamenii de afaceri din marile metropole şi nu numai, sătui de poluarea şi aglomeraţia în care trăiesc zi de zi, caută pentru vacanţe locuri pierdute în natură, unde să-şi amintească de anii în care făceau doar ce voiau, unde mâncau sănătos şi dormeau bine.

Anul trecut, în Viscri, Malincrav şi împrejurimi au fost 11.000 de turişti fără ca asta să presupună mari eforturi pentru gazde. Doar un pat curat, o mâncare din produse cultivate în grădină şi o plimbare cu căruţa. La sfârşitul acestui an, "când o să tragem linie, sunt sigură că vor fi mult mai mulţi, aici nu s-a simţit criza", spune Caroline. "Anul acesta n-am crescut preţurile: o noapte de cazare pentru o persoană în regim de demipensiune costă 85 de lei, dacă se face foc mai sunt 5 lei în plus."

În plus, satele sunt curate, frumoase, o mândrie pentru zonă. Iar rromii atât de blamaţi că au invadat casele saşilor care au plecat din Transilvania croşetează şosete de lână pentru vizitatori, îşi pun caii la bătaie pentru plimbări şi se integrează în noul stil de viaţă, unde nu mai sunt priviţi ca nişte paria.

"Aproape tuturor turiştilor le impun să facă o plimbare cu căruţa, fiindcă încercăm să implicăm cât mai mulţi oameni şi cât mai mulţi să profite în urma turismului, şi atunci cei mai săraci din sat, care au numai căruţe, fac o plimbare de 3 ore jumate cu turiştii la Cărbunari ca să vadă cum se fac cărbunii, iau un picnic cu ei, o jumate de oră prin pădure, primesc pentru asta 50 de lei şi aste e foarte bine pentru oameni."
Şi pentru că satele româneşti duc lipsă şi de meşteri, Fundaţia Mihai Eminescu organizează anual cursuri pentru zidari şi tâmplari. În 2006, la Viscri s-a construit şi o fabrică de cărămidă şi ţiglă care produce anual 120 de mii de ţigle şi 60 de mii de cărămizi. Marfa produsă este cumpărată apoi de fundaţie pentru refacerea caselor şi şurilor, şi mai mult decât atât, turiştii sunt duşi la această fabrică unde pot face, contra cost, cu mâna lor o ţiglă, aşa cum se întâmpla pe vremuri.

Fostul sediu CAP - locuinţă pentru ambasadori

Cei care nu dau doi bani pe cea mai de preţ valoare a unei ţări, tradiţia, o acuză pe Caroline că stă în calea progresului. Asta, deoarece prin progres ei înţeleg să renunţe la lucrurile învechite, adică tradiţionale, şi să înlocuiască tot cu ce n-au avut, mult beton, termopane, gresie şi faianţă până în tavan şi o culoare ciclam pentru faţadă, în sate unde de secole, casele au fost doar verzi, albastre sau gălbui.

Autorităţile au fost cele care de multe ori i-au pus beţe în roate. De exemplu, Agenţia Electrică a montat contoare electrice pe faţadele caselor tocmai renovate şi a distrus ornamentele şi faţada. Atunci, Caroline a simţit că trebuie să oprească asta. Cu greu i-a convins că trebuie să monteze contoarele în interiorul curţii şi a trebuit să refacă 102 case, parţial distruse. Caroline consideră că este de datoria ei să păstreze tradiţia satului românesc: "Când pierzi sau când e pericol să pierzi, atunci realizezi valoarea lucrului."

Există însă şi oameni care au înţeles care e gândirea fundaţiei şi care acum au numai de câştigat. În jur de 600 de case au fost refăcute şi anual mii de turişti le calcă pragul. Dar nu a fost uşor să ajungă la această performanţă.

Caroline Fernolend a recuperat şi prima casă naţionalizată din satul Viscri, construită în urmă cu 200 de ani, şi ajunsă pe mâinile CAP-ului care a transformat-o în ruină. Acum se mândreşte cu ea, mai ales că ambasadorul Franţei şi cel al Germaniei, când merg în vizite, locuiesc în ea.

Aşadar, majoritatea celor care sunt interesaţi de ţara noastră sunt străini. Mai mult decât atât, cei care îşi oferă sprijinul material şi moral nu sunt autorităţile noastre, ci oameni asemenea Prinţului Charles, care şi-a şi cumpărat o casă la Viscri.

Viscri nu este singurul sat restaurat de Fundaţia Mihai Eminescu Trust. 25 de sate din Transilvania şi împrejurimi, printre care şi Malancrav, au avut şansa să ia parte la proiectele fundaţiei. Între altele, Malancrav se mândreşte cu un conac de toată frumuseţea şi cu cel mai bun suc de mere bio. (Remus Achim, corespondent PRO TV)

INFO PLUS

ANDREEA ESCA: Eu îi mulţumesc Doamnei Caroline Fernolend că există şi că are grijă de satele româneşti, că nu se dă bătută în faţa atât de multor probleme şi că încearcă să-i facă pe români să-şi iubească trecutul

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine