Ruine istorice ale Bucureştiului – „înviate” cu 800.000 de euro bucata

Refacerea faţadei unei clădiri a costat 300.000 de euro; pentru restaurarea ornamentelor din interior se plăteşte la decimetru mătrat n Foto: Gândul/Octav Ganea

Un român din America a cumpărat cu 200.000 euro o casă boierească de la 1800 şi, fermecat de arhitectura sa, acum mai bagă în ea încă 600.000 euro, să o restaureze.

Un proprietar olandez a început refacerea unei case din centrul istoric cu o zugrăveală de 15.000 de euro

Dacă nu te tragi la o parte, rişti să-ţi cadă o cărămidă în cap. Prevăzători, oamenii cuminţi merg mai pe marginea străzii. De pe trotuar îi ameninţă dărăpănăturile de case vechi de 200 de ani, multe locuinţe istorice sau foste case boiereşti. Parcă te simţi pândit. Multe sunt aşezate în zona Lipscanilor, altele sunt risipite peste tot prin Capitală, pe unde nu te-ai aştepta. Proprietarii nu locuiesc în ele, chiriaşii lor cel mult.

Altceva au făcut cu ele stăpânii: ori le-au lăsat intenţionat să cadă, ca să-şi ridice case noi pe acelaşi teren, ori le-au vândut străinilor pe bani puţini, să facă ce or şti ei cu ele. Fermecaţi de arhitectură, acum străinii cheamă meşteri şi, pe bani grei restaurează casele din temelii. Apoi, îşi scot investiţia, închiriindu-le. Rezultatul: după jumate de an, cocioabele se transformă în nişte bijuterii. În faţa lor, oamenii se opresc pe loc, fără grai.

45.000 de lei, numai refacerea unei scări interioare din stejar

"Priviţi această casă boierească de la 1800. Iniţial a locuit aici o personalitate, apoi a avut mai multe destinaţii, chiar şi sediul Sanepidului. A fost revendicată, câştigată, vândută mai departe, iar acum aparţine unui român plecat în America, cu o carieră în IT. Ne-a contactat să o restaurăm aşa cum arăta ea iniţial. Când am văzut-o, prima impresie a fost că o asemenea casă frumoasă trebuie neapărat restaurată. Am început să lucrăm la ea acum 6, 7 luni şi până în acest moment am făcut din ea cam 40%. O problemă pe care o întâmpinăm este faptul că specialiştii se găsesc foarte greu", ne-a spus Mihai Mărmureanu, patronul unei firme de restaurări-renovări.

Nu ştie exact ce vrea să facă proprietarul cu casa, după ce va termina lucrul, dar se pare că acum a început să-i placă atât de mult, încât ar vrea să stea el aici, când mai vine prin ţară. Meşterul zice că omul n-a dat pe ea mai mult de 200.000 de euro, aşa părăginită cum a cumpărat-o. Dar a băgat în ea o avere: numai refacerea faţadei l-a costat 300.000 de euro. Tot atât şi poate şi mai mult îl vor mai costa finisajele, interiorul şi ornamentele finale.

"Acestea sunt atât de migăloase, încât se plătesc la decimetru pătrat. Numai refacerea scării interioare, vechi, costă 45.000 de lei", zice specialistul Mărmureanu. Paralel, mai face un fel de "spoială" pe faţada unei case istorice cumpărată de un olandez. Până acum a refăcut zeci de case, o fostă ambasadă, faţada teatrului din Caracal, o casă particulară de pe Calea Victoriei, una monument istoric de lângă Moxa şi multe altele.

Casa domnească a IT-istului

Iniţial, la casa boierească a IT-istului au lucrat 18 oameni. Tencuiala era măcinată, plină de fisuri. Locuinţa este un fel de viluţă cu stiluri amestecate, brâncovenesc şi bizantin, cu pivniţă imensă, săpată sub toată casa, cu console pentru sprijinirea corniţelor, cu ornamente în tencuială. Meşterii i-au pus nişte ferestre mari, cu tâmplărie din lemn roşcat, i-au reconstituit dantelăriile de deasupra ferestrelor (frunzele de acantă şi ciorchinii de struguri) şi au refăcut o parte din interior - au tencuit bolţile largi de la parter, acum plănuiesc cum să restaureze etajul şi soba de teracotă cu flori negre pe fond crem, o frumuseţe. Scara interioară din stejar sculptat pare să fi fost o capodoperă cândva.

Ca să o salveze, meşterii vor să toarne beton sub ea, apoi, după ce îi vor reface lemnul, să o aşeze peste scheletul de beton. Tavanul nu este drept, ca cel obişnuit, ci este construit sub formă de mici cupole cu rozete fixate în tencuială. Lângă casa mare, ca o anexă, este o casă mai mică, "probabil a slugilor", spune meşterul. Şi aceea trebuie făcută să arate nobil. Locuinţa este aşezată pe strada Henri Coandă, într-un cartier de case amestecate cu blocuri, un melanj firesc pentru Bucureşti.

300 şi 500 euro pe metrul pătrat, restaurarea unei case vechi

"Şi clădirea asta e refăcută tot de noi. Am lucrat la ea 4-5 luni şi a costat 1,8 miliarde lei. În medie, preţurile pentru restaurarea clădirilor vechi variază între 300 şi 500 euro pe metrul pătrat, dar depinde foarte mult de casă, cât de veche este şi în ce stare de află", mai spune Mihai Mărmureanu.

Respectiva clădire este aşezată pe strada Sfântul Dumitru, tot în centrul istoric şi acum, după refacere, a ajuns o splendoare, de-ţi vine să crezi că te-ai întors în altă epocă. Sub streaşină are cariatide - statui reprezentând femei care susţin, ca o coloană, acoperişul. Mai sunt chei de boltă, stâlpi cu capiteluri şi balconaşe cu fier forjat. La parter, patronul a adus o cafenea. Minunăţia de locuinţă răsare din mijlocul unor case istorice gata să se prăbuşească. Mai încolo e clădirea istorică unde s-a decis Unirea Principatelor, fostul Hotel Concordia de pe strada Smârdan. Pe vremuri avea sală de cafenea, billiard şi restaurant cu mâncare franţuzească, nemţească şi italiană. Acum e un soi de veceu public; proprietarii n-au bani de restaurare.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine