|
Şcoala Americană, izolată cu banderolă „RESTRICTED AREA”- din cauza gripei porcine. O săptămână, lecţiile se vor desfăşura on-line
de Daniel BEFU | 07 NOIEMBRIE 2009
Lynn Wells, directorul de admitere şi dezvoltare la AISB a înconjurat toate clădirile cu sute de metri de banderolă galbenă inscripţionată: „RESTRICTED AREA”
Trecem de barierele antitero. Fiecare dintre clădirile Şcolii
Americane e înconjurată cu banderolă galbenă "RESTRICTED AREA",
exact ca "locul faptei". Până şi copăcelul mic cât o rămurea de
Gingko Biloba din curte e izolat cu banderola galbenă. Şcoala e în
alertă după ce ieri a fost confirmat primul caz de infecţie cu
virusul AH1N1.
Întâi s-a izolat o clasă. Apoi s-au confirmat alte două cazuri,
aşa că s-au închis liceul şi clasele din ciclul gimnazial. Clădirea
a fost imediat sigilată cu însemnul vizibil "RESTRICTED AREA" şi
stafful de curăţenie a frecat centimetru cu centimetru toţi
pereţii, podelele, uşile şi tocurile la ferestre cu detergent
dezinfectant. După ce a terminat operaţiunea, stafful de curăţenie
a început să frece din nou centimetru cu centimetru toţi pereţii,
podelele, uşile şi tocurile la ferestre cu acelaşi dezinfectant.
Încă n-au terminat.
Toţi elevii claselor 6-12, aproximativ jumătate din totalul de
700, nu vor mai da pe la şcoală. Fiecăruia, timp de o săptămână,
corpul profesoral îi va face zilnic prezenţa de acasă. Asta fiindcă
la Şcoala Americană, chiar şi în vremuri de asediu, corpul
profesoral (120 de persoane) predă şi îşi verifică elevii ca de
obicei. O va face însă online, explică Lynn Wells, directorul de
admitere şi dezvoltare al AISB: "Continuăm procesul educaţional
acasă, folosind platforma deschisă de predare «Moodle». Dacă eşti
profesor de engleză şi tema dată elevilor a fost să citească un
fragment dintr-o carte sau un poem şi apoi să-l discute şi să
analizeze ce a vrut autorul să spună, discuţia se poate purta
online prin intermediul Moodle, fiecare postând comentariile sale
pe tema dată, profesorul direcţionând dialogul grupei virtuale de
elevi într-o direcţie sau alta. Însă nu e ca şi cum ai sta lângă
colegul tău. Totuşi, când e nevoie să se audă între ei şi să se
vadă, apelează Skype sau telefoanele mobile. Cei mai afectaţi în
această săptămână de stat acasă vor fi cei de la artă dramatică şi
elevii din trupa de cabaret, pentru că vor pierde o săptămână de
repetiţii".
Elevilor sănătoşi care nu au la domiciliu tot suportul de curs
necesar desfăşurării normale a procesului educaţional li se permite
să dea o fugă la Şcoala Americană să-şi ia materialul didactic sau,
dacă nu pot veni, îşi pot trimite şoferul să le ridice. Profesorii
îşi ţin lecţiile de la şcoală, fiind obligaţi să vină la muncă la 8
şi pleacă doar la ora 15.00. Deoarece gimnaziul şi liceul sunt
separate ca şi clădiri de şcoala primară, Ministerul Sănătăţii a
recomandat conducerii Şcolii Americane să lase copiii din ciclul
primar să vină la şcoală ca de obicei. Însă dacă virusul AH1N1 s-ar
răspândi şi între ei, atunci au la dispoziţie o altă platformă de
învăţare numită "Class-Webs", unde trebuie doar să se logheze şi
învăţătorul îi ia în grijă numaidecât.
Campionatul de fotbal anual al "şcolilor americane" din
Europa Centrală şi de Est, anulat
Şcoala Americană e membră a "Central European Schools
Association" şi anual şcolile din Moscova, Varşovia, Praga,
Budapesta, Bucureşti şi Istanbul obişnuiesc să-şi confrunte
echipele de fotbal într-un campionat cu circuit închis. Anul acesta
competiţia trebuia să se ţină la Bucureşti. Echipele veniseră şi
elevii erau deja cazaţi, fiecare dintre ei fiind luat acasă de
câte-o familie din Bucureşti cu copii în Şcoala Americană. Însă a
izbucnit gripa porcină şi competiţia a trebuit să fie anulată din
cauza gripei porcine: "Toţi au fost îmbarcaţi în avioane şi au fost
trimişi acasă, fiindcă părinţii s-au simţit mai relaxaţi să-i ştie
acasă decât la 1000 de mile distanţă, mai ales că aici stăteau în
familii ai căror membri ar fi putut să fie expuşi la virus. Nu poţi
şti niciodată".
Şcoala Americană se aşteaptă la un atac al gripei
porcine de pe 17 august
Directorul Lynn Wells a luat măsuri de protecţie împotriva
virusului AH1N1 de pe 17 august, de când a început anul şcolar: "Am
comandat săpun şi gel antibacterian şi am pus în fiecare clasă,
inclusiv în birourile staffului. Îmi amintesc că am restricţionat
accesul în clădiri cu o banderolă asemănătoare cu cea folosită azi
şi în primele trei zile de şcoală fiecare elev în parte a fost
obligat să treacă prin cabinetul doctoriţei noastre şi oricine a
avut febră sau alte simptome a fost trimis acasă. Fiindcă marea
majoritate, 80%, călătoresc în străinătate pe durata vacanţei, toţi
elevii au fost obligaţi să completeze într-un formular în ce ţări
au fost, dacă au fost bolnavi în ultima lună, ca să ne asigurăm că
nu răspândesc vreo boală.
Din august încoace, în fiecare săptămână doctoriţa trece prin
sălile de clasă şi le reaminteşte copiilor să se spele mai des pe
mâini şi să evite locurile aglomerate cum ar fi discotecile. De
asemenea am cerut companiei care transportă copiii pe ruta
casă-şcoală să dezinfecteze maşinile". Spre deosebire de şcolile
din sistemul românesc de stat, la Şcoala Americană nimeni (nici
elevi, nici profesori) n-a purtat măşti antimicrobiene pe faţă:
"Măştile de figură dau sentimentul de securitate dar cam atât.
Le-am studiat eficienţa şi se pare că nu constituie nişte bariere
reale de protecţie împotriva virusului AH1N1".
INFO PLUS
Elevi din 50 de ţări şi profesori de 12
naţionalităţi
Şcoala Americană se întinde pe 10 hectare în regiunea Pădurii
Băneasa şi are 700 de elevi aparţinând a 50 de naţionalităţi,
dintre care 25% sunt români, 15% americani, 11% israelieni, 5%
germani, 5% coreeni, 4% britanici şi restul de alte naţionalităţi.
Profesorii şcolii vin din 12 ţări. În total sunt 120, românii
reprezentând 20% dintre profesori şi 80% din personalul auxiliar.
Majoritatea cadrelor didactice sunt aduse special din Statele
Unite, beneficiind conform dlui Lynn Wells, directorul responsabil
de admiteri şi dezvoltare al AISB, de "anumite privilegii care îi
fac să nu-şi dorească să se întoarcă înapoi la catedra din Statele
Unite". Taxa anuală de şcolarizare începe de la 13.300 euro/an în
cazul elevilor de la clasele mici şi ajunge la 18.605 euro/an în
cazul elevilor de liceu.
Predarea la Şcoala Americană se face după o curriculă diferită
de cea folosită în sistemul educaţional de stat, curriculă
concepută în anii 60 la Geneva special pentru "copiii de expaţi,
diplomaţi şi oameni de afaceri care petrec mult timp în
străinătate. Aşa că fie că-i vorba de o şcoală din Hong Kong, din
Buenos Aires sau Alaska, copiii învaţă în mare cam aceleaşi lucru,
iar studiile sunt finalizate cu o diplomă de bacalaureat
recunoscută internaţional". Majoritatea absolvenţilor de a 12-a din
Şcoala Americană au luat calea străinătăţii, unii ajungând la
Oxford, Cambridge, Kings College din Londra sau Johns Hopkins
University (majoritatea fără bursă, permiţându-şi efortul
financiar). Elevii AISB beneficiază în incinta şcolii de cele mai
de top facilităţi - de la teatru, la media center, 3 laboratoare
IT, cafenea, până la terenuri şi săli de sport.
La AISB elevii de liceu sunt obligaţi să presteze anual 25 de
ore de muncă voluntară în folosul comunităţii, iar în ultimii doi
ani de studiu înainte de bacalaureat trebuie să efectueze alte 150
de ore de voluntariat. La Şcoala Americană au învăţat copiii lui
Mugur Isărescu, Adriean Videanu, Adrian Năstase, Sebastian Vlădescu
şi ai altor deputaţi şi senatori, precum şi ai unor milionari din
Top 500 precum Monica Tatoiu, Gigi Becali sau Octavian Radu. În
ciuda renumelui că este o şcoală de "fiţe", directorul Lynn Wells
ne-a asigurat că, odată ajunşi la Şcoala Americană, copiilor le sar
rapid aerele din cap: "Studiile finalizându-se cu un bacalaureat
internaţional, şcoala este foarte exigentă şi cine nu ţine ritmul
trebuie să ne părăsească. Nu sunt multe cazuri, dar avem".
|
a fost creat în laborator
. auzi lectii online. la noi dardaie saracii copilasi de frig si se prabusesc scolile peste ei iar in america ... fara cuvinte. ce prapastie mare intre ei si noi
EDITORIAL 
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de da_si? la 6.11.2009 21:43
ma intreb si eu daca chiar era asta stire de prima pagina.
dar probabil ca 99% din cititorii vostri, ca orice roman mediu de altfel, au copii pe la scoala americana si nu mai pot dormii noaptea de grija.
in rest daca da porcina prin bombonei mi se rupe.