Şcoala cu cei mai mulţi elevi rromi din Europa

Şcoala cu cei mai mulţi elevi rromi din Europa

Şcoala Generală 13, din cartierul Faţa Luncii, are 700 de elevi, 99% fiind rromi

„Elevii de aici sunt ca la orice şcoală: unii mai cuminţi, alţii mai aleargă. Unii învaţă mai bine şi merg la concursuri interşcolare, alţii nu prea învaţă

Cartierul Faţa Luncii din Craiova a devenit renumit în toată ţara din cauza scandalurilor repetate care au avut loc aici. Cei mai mulţi craioveni se tem să treacă pe acolo de frică să nu fie agresaţi. Liderii ţiganilor se chinuie de ani buni să schimbe lucrurile şi puţini ştiu însă că în acest cartier se află, la o singură şcoală, cei mai mulţi elevi rromi din ţară, cu un procent de 99 la sută din numărul total al cursanţilor. Proaspăt renovată, cu tocăria nouă din termopan, Şcoala Generală nr.13 este una ca oricare alta. Pe poartă se înghesuie elevi cu ghiozdanele în spate, iar în curte câţiva baieţi joacă fotbal. Romeo Tiberiade, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean pe problemele rromilor, a reuşit să convingă până acum peste 1.000 de ţigani să meargă la şcoală.

Lipsa de educaţie porneşte de la părinţi, este de părere Romeo Tiberiade. Dar, stând de vorbă cu aceştia, i-a făcut să înţeleagă că şansele de a avea o viaţă împlinită sunt mult mai mari dacă au acces la educaţie. „Marea majoritate a ţiganilor a înţeles că trebuie să meargă la şcoală, însă nu înainte de a le explica ce înseamnă educaţia. Prin propriile mele exemple, ale copiilor mei care sunt la şcoală şi eu sunt la facultate, i-am convis că trebuie să meargă la şcoală. Le-am explicat cât de frumoasă este viaţa după şcoală, le-am arătat că au mai multe şanse în viaţă dacă sunt educaţi şi aşa am reuşit să-i conving că trebuie să meargă să înveţe“, a declarat Romeo Tiberiade. Mai mult, a reuşit să-i convingă şi pe părinţi să meargă la şcoală. „Cu ajutorul Inspectoratului Şcolar Judeţean am obţinut fonduri Phare pentru proiectul «A doua şansă», iar acum sunt 100 de adulţi care sunt înscrişi la şcoală“, mai spune Romeo Tiberiade. Cel mai în vârstă elev de la Şcoala Generală nr. 13 este o femeie de 53 de ani şi vrea să înveţe pentru a da un exemplu copiilor şi nepoţilor.

50% din promoţia de-a VIII-a se „exportă” sau începe munca

În momentul în care au înţeles că educaţia este foarte importantă, ţiganii s-au înghesuit să-şi dea copiii la şcoală. „Şcoala numărul 13 este probabil şcoala cu cei mai mulţi ţigani din Europa. Sunt înscrişi la grădiniţă vreo 60 de copii, iar cursurile claselor I-VIII sunt frecventate de aproape 700, plus cei 100 de la şansa a doua“, a declarat Romeo Tiberiade. Mariana Becherescu este directoarea şcolii de aproape 3 ani şi spune că nu ar pleca de aici. „Elevii de aici sunt ca la orice şcoală: unii mai cuminţi, alţii mai aleargă. Unii învaţă mai bine şi merg la concursuri interşcolare, alţii nu prea învaţă. Eu le cunosc şi familiile şi ne înţelegem bine”, spune directoarea şcolii unde învaţă cei mai mulţi ţigani din ţară. Mariana Becherescu mai spune că numai jumătate dintre cei care termină opt clase merg mai departe la liceu. „Cam 50 la sută dintre elevi, după ce termină clasa a VIII-a abandonează şcoala. Unii pleacă în străinătate, alţii se angajează”, mai spune directoarea şcolii.

270 de studenţi „produşi” de Generală 13

Totuşi, de la Generală 13 sunt elevi ţigani care merg apoi şi la facultate. Şcoala a dat până acum 270 de studenţi.

Ecaterina Maria Gheorghe are 20 de ani şi este studentă în anul II la Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. „Încerc să demonstrez că nu are importanţă etnia, contează doar cum eşti tu ca persoană. Educaţia înseamnă o şansă în plus pentru un viitor mai bun“, este de părere Ecaterina. De când le-a spus părinţilor că vrea să înveţe, aceştia au susţinut-o necondiţionat, iar acum sunt mândri că este prima din familie care merge la facultate. Fericirea fetei este umbrită însă de atitudinea colegilor. „În primul semestru nu au ştiut că sunt ţigancă. Nu am avut ocazia să le spun şi dacă te uiţi la mine nu ai zice. Într-o discuţie le-am mărturisit, nu îmi este ruşine că sunt ţigancă. De atunci doar doi, trei mă mai salută. S-au schimbat complet“, povesteşte fata.

Un caz mai fericit este Andrei Cătălin Căldăraru. Băiatul spune că niciodată nu a fost discriminat. „Mai strigă la mine ţigane, dar nu mă supăr, nu o fac pentru a mă jigni. Contează foarte mult tonul folosit“, spune băiatul. Şi el a fost încurajat de familie să meargă la şcoală, iar acum este student în anul I la aceeaşi facultate cu Ecaterina. Colegii săi se pare că sunt mai toleranţi şi îl acceptă în mijlocul lor. „Trebuie să ne integrăm. Educaţia pentru mine înseamnă totul. Trebuie să arătăm că nu toţi ţiganii sunt la fel. Pentru puţini suferă mulţi. Dacă un român face ceva rău nu se face atâta caz, dar dacă este vorba de un ţigan este arătată cu degetul toată etnia. Aşa este şi cu Faţa Luncii. De mult nu s-a mai întâmplat nimic, dar pentru scandalurile din trecut, majoritatea percep cartierul ca pe un teatru de război“, este de părere Andrei.

„Marea majoritate a ţiganilor a înţeles că trebuie să meargă la şcoală, însă nu înainte de a le explica ce înseamnă educaţia. Prin propriile mele exemple, ale copiilor mei care sunt la şcoală şi eu sunt la facultate”  -  Romeo Tiberiade (consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj pe problemele rromilor)

„În primul semestru nu au ştiut că sunt ţigancă. Nu am avut ocazia să le spun şi, dacă te uiţi la mine, nu ai zice. Într-o discuţie le-am mărturisit, nu îmi este ruşine că sunt ţigancă. De atunci, doar doi, trei mă mai salută. S-au schimbat complet”  -  Maria Gheorghe (studentă la Relaţii Internaţionale şi Studii Europene)
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine