Publicat

17

iunie

2014

08:28

118372

vizualizări

SECRETUL puilor ultra-rapizi din farfuria românilor: HIBRIDUL Ross 308 ajunge de la stadiul de ou la cel de friptură într-un timp record

În cel puţin 28 de zile cresc puii care ajung în magazine, a doua dintre cele mai consumate cărnuri de către români. Miracolul creşterii ultra-rapide este dat de rasă, obţinută genetic, în laborator, furajele vitaminizate şi lumina intensivă. Aceiaşi pui de carne cresc în 90 de zile în gospodăriile ţăranilor. Gândul vă prezintă în premieră cum cresc puii de carne în România şi cine este faimosul hibrid Ross 308. Gândul va continua serialul cărnii care ajunge pe masa noastră, prezentându-vă în zilele noastre şi varianta naturală de creştere a lor. Ceea ce trebuie să ştie consumatorii e că în România puii invectaţi cu apă sau cu hormoni de creştere sunt interzişi. Producătorii şi comercianţii care recurg la asemenea practici comit o ilegalitate. În consecinţă, semanalaţi-ne orice asemenea caz pe adresa online@gandul.info

SECRETUL puilor ultra-rapizi din farfuria românilor: HIBRIDUL Ross 308 ajunge de la stadiul de ou la cel de friptură într-un timp record

În cel puţin 28 de zile cresc puii care ajung în magazine, a doua dintre cele mai consumate cărnuri de către români. Miracolul creşterii ultra-rapide este dat de rasă, obţinută genetic, în laborator, furajele vitaminizate şi lumina intensivă. Aceiaşi pui de carne cresc în 90 de zile în gospodăriile ţăranilor. Gândul vă prezintă în premieră cum cresc puii de carne în România şi cine este faimosul hibrid Ross 308. Gândul va continua serialul cărnii care ajunge pe masa noastră, prezentându-vă în zilele noastre şi varianta naturală de creştere a lor. Ceea ce trebuie să ştie consumatorii e că în România puii invectaţi cu apă sau cu hormoni de creştere sunt interzişi. Producătorii şi comercianţii care recurg la asemenea practici comit o ilegalitate. În consecinţă, semanalaţi-ne orice asemenea caz pe adresa online@gandul.info

Am pornit de la un mit, care - ca orice mit - era socotit adevărat de fiecare dintre noi: puii din supermarketuri sunt umflaţi cu apă şi hormoni, puii de ţară sunt mai sănătoşi, pentru că se hrănesc natural. Pentru verificarea/demontarea mitului, reporterii gândul au vizitat ferme de păsări în care carnea se procesează industrial, dar şi gospodării ţărăneşti, în care gâinile cresc tradiţional. Au urmărit procesul de sacrificarea în abatoare, au mers în supermarketuri, au stat de vorbă cu specialişti în domeniu.

O primă concluzie: puii din sistemul industrializat din România, sunt, la fel ca fraţii lor din Europa, nişte campioni ai creşterii. De regulă, puii industriali ajung din stadiul de ou la cel de friptură în 38-40 de zile, dar sunt şi pui sacrificaţi la 28 de zile, care ajung în rotiserii. La 38 de zile au circa 2,2 -2,5 kilograme. Sunt sacrificaţi, ajung în galantare şi de acolo în farfuriile românilor. Puii din fermele româneşti se înalţă precum "Făt-Frumos" în comparaţie cu cei din bătătura gospodarilor, care ajung să fie tăiaţi cam la 90 de zile.

Specialiştii spun însă că acest lucru este normal şi că întreg procesul de creştere al păsărilor în sistem industrial a fost îndelung timp studiat şi îmbunătăţit pentru a ajunge la acest nivel de productivitate.

Dacă puii care ies din ou în gospodăriile ţărăneşti sunt hrăniţi cu porumb, grâu sau orz, cei din ferme consumă aşa numitele "nutreţuri combinate", gândite pentru a asigura aportul potrivit de proteine, energie sau de vitamine în alimentaţia lor. Acestea le asigură, totodată, creşterea accelerată, spun cei care lucrează în domeniu. Legislaţia europeană interzice folosirea hormonilor sau a făinurilor animale, iar antibioticele sunt utilizate doar la nevoie, cu acceptul medicului veterinar. De unde vine şi a doua concluzie: dacă producătorii injectează puii cu apă sau cu hormoni, ei se plasează în afara legii din România.

A treia concluzie vă invităm să o trageţi dumneavoastră: este mai „sănătoasă” carnea puilor din gospodăria ţăranilor decât cea a puilor industriali descendenţi din hibridul Ross 308? Dar ce este hibridul Ross 308?

Hibridul Ross 308

Pentru a vedea cum cresc puii în sistemul industrializat din  România, gândul a mers în mai multe ferme avicole. Cum nu am reuşit să obţinem acceptul de a filma într-o fermă de pui din apropierea Capitalei, am mers până la Buzău. Prima oprire, avicola Verguleasa, modernizată în 2007 printr-un program Sapard.

La Verguleasa sunt 11 hale, fiecare cu o mărime de  circa 2.080 mp. Înainte de a intra în ele trebuie mai întâi să îţi pui un combinezon din cap până în picioare şi să treci picioarele prin mai multe ligheane cu soluţie dezinfectantă, totul pentru a nu aduce microbi de afară în zona în care cresc puii. În hala în care am intrat se aflau zeci de mii de pui. Au vârsta de trei zile, că sunt „născuţi” în incubatoarele proprii ale Avicola Buzău, în condiţii de biosecuritate maximă, din „părinţi” hibrizi Ross 308 aduşi de la vârsta de o zi de la o fermă de genetică din Germania.

Imagine de ansamblu din hală

Secretul unei creşteri industriale performante

Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producţia de piept şi pulpe, fiind destul de bine proporţionat. Necesită un furaj mai scump pentru a obţine performanţe dar, prezintă o rezistenţă mai bună la condiţiile de microclimat. „Ouăle pentru incubaţie de la ei se folosesc doar când aceştia au vârsta de 26 de săptămâni”, afirmă unul dintre medicii veterinari ai Avicola Buzău. Pentru că popularea halei durează o săptămână, celor aflaţi aici urmează să le mai vină fraţi. La final, aici, ar trebui să crească, teoretic, 42.000 de pui.

Pui de trei zile mâncând din hrănitoare

Toţi galbeni şi nu mai mari decât pumnul, aleargă de colo-colo, nefiind îngrădiţi în niciun fel, la recipientele cu mâncare, care seamănă cu o farfurie, ridicată până la nivelul pieptului lor, sau la sistemul care îi alimentează cu apă, care seamănă cu nişte căpăcelele. Când ies din incubator au o greutate de 40 de grame. La o săptămână au între 180 – 200 gr. Peste circa şase săptămâni, înainte de tăiere, ajung şi la 2,3 – 2,5 kg. Puii sunt cântăriţi săptămânal, iar acolo unde nu s-a ajuns la greutatea optimă, se ajustează calitatea nutriţională a furajului şi se verifică păsările din punct de vedere medical.

„Dacă au probleme de deplasare, le băgăm în apă mixuri de vitamine buvabile. Antibioticele se administrează la prescripţia medicului veterinar dacă apar anumite afecţiuni. Tratamentul se face tot în apă. Nu folosim antibiotice ca stimulenţi de creştere. Pe vremuri se foloseau anumite antibiotice care se puneau în furaje. Dacă faci un furaj bun cu un nivel proteic echilibrat, nu ai nevoie să foloseşti nimic”, explică reprezentanţii Avicola S.A.

Alimentaţia lor este alcătuită, încă din prima zi de viaţă, din furaje, care au la bază cereale – porumb, grâu, soia, floarea soarelui – dar şi  ulei, sare, precum şi un mix de vitamine şi minerale, care îi ajută la creştere. În furaje se mai pune şi carbonat de calciu. „Totul este conform normelor, calculat exact pe calculator, în funcţie de vârsta lor”, ne dă asigurări unul dintre medicii veterinari ai unităţii. Potrivit acestuia, furajul reprezintă circa 60% din costul de creştere al puilor.

În scurta lor viaţă, sunt vaccinaţi doar de două ori - la opt – nouă zile, respectiv la 18 zile, prin metoda pulverizării cu aerosoli. Mâncarea vine pe o conductă spiralată mecanizată, direct din buncarul aflat lângă hală în care sunt aduse furajele de la  fabrica de nutreţuri a firmei. Hrănitoarele cu furaje sunt dispuse linear, de-a lungul halei, între ele fiind o distanţă care nu depăşeşte un metru.  Paralel se află „căpăcelele cu apă”.

În hală este foarte cald, calculatorul care monitorizează întreaga activitate – temperatură, umiditate, curenţii de aer, noxe, intensitatea luminii, numărul de pui, mortalitate, consum de hrană, consum de apă etc. - arată 31 de grade. Este temperatura optimă pentru ca ei să crească mari.

Sistemul de adăpare

Întuneric, doar patru ore din 24

Lumina este artificială, prin nişte neoane care atârnă vertical, de culoare alb şi albastru, dispuse tot linear, completate prin neoane orizontale. Normele de creştere a păsărilor în UE spun că lumina trebuie să fie de minimum 30 de lucşi pe metrul pătrat. Secretele creşterii lor rapide sunt, potrivit reprezentanţilor avicolei, mâncarea la discreţie şi această lumină, care stă aprinsă circa 20 ore pe zi.  Întreb dacă nu e prea mult, amintindu-mi de găinile bunicii care erau închise la întuneric pe la 8 - 9 seara, urmând să primească lumină abia a doua zi dimineaţa, pe la 6 -7. Răspunsul a fost: „Nu, este suficientă, dorm şi în timpul zilei. Sunt pui de carne, au creştere intensivă. Totul este conform normelor europene". Şi hormonii? „Sunt şi ei. Glumim, nu există aşa ceva. Legislaţia ne interzice asta, plus că sunt şi extraordinar de scumpi hormonii de creştere”, afirmă medicul veterinar.

„Îi tăiem şi la 28 de zile, când au 1,6 kilograme”

Pe culcuşul alcătuit din coajă de orez, coajă de floarea soarelui şi paie tocate, aceşti pui vor sta până când vor fi duşi la abator. La Avicola Buzău, de regulă, puii se taie la 38 – 40 de zile, când au o greutate de 2 - 2,3 kg în viu. Tăiaţi, în sistem carcasă, sunt între 1,5, - 1,7 kg. „Îi tăiem şi mai devreme de 38 de zile. De exemplu, ni se cer pui pentru rotiserie care nu trebuie să depăşească un kilogram. Astfel, pe la vârsta de 28 -30 de zile, când puii au o greutate de 1,6 kg, facem o rărire”, mai spune reprezentantul Avicola.

Între populări, halele intră într-o perioadă de vid sanitar de 16  - 21 de zile, în care se face igienizarea, analizarea microbiologică a halei înainte de a se aduce puiet nou.

Am vrut să vedem şi pui mai mari şi cum la Vergulesa nu se găseau, am plecat către o altă fermă, la 3 km depărtare, nu înainte de a trece prin acelaşi ritual de dezinfecţie a picioarelor. În drum spre fermă, ne-am întâlnit cu tirul care aducea ceilalţi pui proaspăt ieşiţi din ou pentru completarea populaţiei halei.

Puii ajung să ia în greutate şi 90 de grame într-o zi

La istorica Avicola Buzău, din ferma Săhăteni, am îmbrăcat noi combinezoane şi am trecut prin alte trei ligheane cu dezinfectant. Cum deschidem uşa halei, începe zarva. Piuitul puilor se întrepătunde cu cel al ventilatoarelor. Toţi au 28 de zile şi o greutate de circa 1,45 kg. „De acum, creşterea lor este din ce în ce mai mare. Ajung la un spor maxim de 90 de grame pe zi”, afirmă veterinarul unităţii. Temperatura aici este de circa 24 de grade, ventilatoarele merg non-stop. Sistemul de hrană şi apă este acelaşi, însă recipientele sunt ridicate, conform staturii lor, până la pieptul puilor. Furajele nu mai seamănă cu „mălaiul” de dinainte, sunt grăunţe acum. Compoziţia este aceeaşi. Au miros de cereale combinat cu ulei.

Lumina din această hală este mult mai puternică decât în precedenta. Păsările formează parcă un covor alb – rozaliu viu. Toţi cei circa 15.000 de pui de aici par să ocupe tot spaţiul. Sunt în a 28-a zi şi mai au de stat. La mulţi dintre ei se văd porţiuni mari din pielea roz. „Aşa este soiul. Cei de ouă au penaj dezvoltat, la carne mai puţin”, este explicaţia pe care o primim.

Imagine de ansamblu din hală cu puii de 28 de zile

Încerc să mă apropii de ei. Sunt sfătuită să o fac cu grijă pentru a nu-i speria. Cum intru la ei, încep să alerge. Cei mai mulţi se opresc la recipientele cu mâncare. Pentru  a le stimula apetitul, angajaţii fermei trec rând pe rând printre ei. De câte ori? „Chiar şi din oră în oră, de câte ori este nevoie”, ne spun reprezentanţii Avicola Buzău.

Mortalitatea în rândul puilor este de 2,5%, potrivit reprezentanţilor SC Avicola S.A. Ce se întâmplă cu puii morţi? Sunt materie primă pentru fabrica societăţii, specializată în biogaz, unde ajung toate resturile şi de la abator. „Şi morţi sunt buni, din ei se produce energie”, afirmă unul dintre medicii veterinari ai Avicola Buzău.

4,5 ore îi ia puiului să ajungă în caserolă de la intrarea pe poarta abatorului

Când ajung la termenul de tăiere, puii sunt recoltaţi manual şi duşi la abatorul societăţii. "Din momentul in care puii ajung la abator, există o perioada de aşteptare care variază între 30 min – 1,5 h, pentru a se linişti şi a elimina stresul de dupa transport. Procesul propriu-zis de sacrificare, răcire, tranşare şi ambalare durează 3 h fără a lua în considerare perioada menţionata anterior", afirmă reprezentanţii societăţii.

Situat într-o clădire modernă, abatorul are capacitatea de a tăia un pui la 2,5 secunde şi 100 de tone pe zi.  O cifră care pare impresionantă. La 40 de zile, cu o greutate în viu de 2,4 kg, pieptul pentru gătit cântăreşte 400 de grame, iar pulpele integrale pentru gătit sunt la 420 – 440 de grame amândouă.

Imagine din abator cu puii opăriţi

În abator, totul este automatizat. Singurele momente când oamenii intră în contact cu puii sunt când îi agaţă în linia mecanizată care îi duce la sacrificare şi când îi pun în casolete spre ambalare. Înşiraţi precum un trenuleţ pe bârnele mecanizate, puii intră în camera unde sunt sacrificaţi prin electronarcoză (asomare electrică) după care are loc automat secţionarea vaselor de sânge. Parametrii de sacrificare şi durata curentului livrat către fiecare pasare sunt monitorizaţi cu ajutorul tehnologiei existente.

După ce trece prin sistemul de opărire, „trenuleţul” format din pui trece prin nişte cuţite laterale, care taie gâturile păsărilor. Urmează apoi scoaterea penajului, care se face tot automatizat, spălarea şi răcirea în camera de răcire. De acolo, vin agăţaţi de cabluri în camera unde li se scot organele. Un aparat le scoate pe toate integral şi le separă, păstrându-le doar pe cele de consum – pipote, ficăţei, inimi. Puiul grill îşi continuă ulterior traseul pe bandă, trece iar printr-un sistem de curăţire, ajungând în hala de tranşare. Sistemul automatic este foarte bine pus la punct. Astfel, în funcţie de comanda setată din calculator – de exemplu, puii grill de 1,8 kg –  cad în nişte cuve, după ce s-au desprins de pe cablurile mişcătoare în momentul în care ajung la senzorii care au preluat comanda. „Avem practic senzori pentru fiecare client de al nostru”, afirmă reprezentanţii SC Avicola S.A., care deşi ne-au permis accesul video în ferme şi abator, nu au dorit să le atribuim afirmaţiile cu nume şi prenume.

Imagine din abator

Dacă sunt pentru tranşare, puii îşi continuă drumul până la senzorii care activeză lamele pentru tăierea aripilor, a pieptului şi a spatelui. Rămase singure, copanele cad când ajung în zona destinată ambalării lor. Abia în momentul în care cad păsările grill sau părţi din ele, intervine din nou mâna omului care le strânge pentru a le duce spre ambalare. Înainte de a ajunge în abator, toţi lucrătorii trebuie să treacă prin filtre de dezinfecţie. De asemenea, nu au voie cu bijuterii, ceasuri sau telefoane mobile.

Imagine din abator

Ambalarea se face în atmosferă controlată, cu gaz, în caserole aduse special din Germania, despre care reprezentanţii firmei spun că păstrează carnea fresh, la frigider, până la 14 zile. Ce se întâmplă cu carnea rămasă nevândută? Reprezentanţii SC Avicola S.A. afirmă că au răspundere doar asupra celor 32 de magazine proprii, unde carnea se vinde proaspătă şi rar expiră.

„Hypermarketurile, ceilalalţi solicitanţi sunt cumpărători. Odată plecată carnea către ei, e treaba lor. Noi sperăm să o vândă şi să o folosească proaspătă”, mai spun reprezentanţii SC Avicola S.A, care raportează un efectiv mediu de păsări de aproximativ 3,2 milioane capete / serie. "Anual se pot obţine până la 6,5 serii", adaugă sursa citată.

Puii de carne din gospodăriile ţăranilor cresc în 80 – 90 de zile

La 350 de km de Buzău, în comuna Malaia din judeţul Vâlcea, doamna Ioana cumpără pui din rasele de carne, aduşi de la Sibiu, la vârsta de 14 zile. „În primele două săptămâni îi creştem cu concentrate (furaje cu care sunt hrăniţi puii în ferme n.r.). Când ajung pe la o lună, începem să le punem câte un pic de calciu şi le dăm mălai uscat, apă separat. Am constatat că dacă continuăm cu concentrate, li se blegesc picioarele. Când mai cresc, le dăm grâu. Dacă  ajung la stadiul de găină, merg şi boabele. Le mai dăm verdeţuri, plus insectele de prin grădină”, spune ea. Pentru a ajunge la o greutate de 2,5 - 3 kg, puilor de carne crescuţi în gospodăriile românilor le ia circa 80 – 90 de zile.

Doamna Adriana creşte pui de când se ştie. A renunţat să mai pună cloşcă şi să scoată pui tradiţionali, pentru că cei de carne pe care îi cumpără cresc mai repede. Cei obţinuţi de la cloşcă ajungeau la 1,5 - 2 kilograme, în acelaşi interval de creştere.

Cum au ajuns puii Feţi - Frumoşi

De-a lungul anilor, vârsta la care erau sacrificaţii puii pentru carne în ferme a scăzut, dar greutatea la care aceştia intră în abator a crescut. Explicaţia este, potrivit specialiştilor din domeniu, încrucişarea raselor, şi crearea unor hibrizi performanţi, precum şi îmbunătăţirea furajelor.

"Puiul de carne care se găseşte în comerţ este un hibrid provenit din încrucişarea de diferite linii din mai multe rase. Ritmul de creştere al acestui pui specializat pentru producţia de carne s-a îmbunătăţit continuu prin utilizarea metodei de selecţie tradiţională", a declarat pentru gândul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

Practic, an de an sunt selectate păsările care au crescut cel mai bine şi au oferit cel mai bun randament furaj/carne. "Această metodă este practicată de mii de ani nu doar pentru păsări, ci pentru toate animalele domestice", a ţinut să sublinieze Van.

Potrivit acestuia, cu 50 de ani în urmă, la apariţia aviculturii industriale în România, puii se livrau la trei luni şi la +greutatea de un kilogram. „În ultimul timp, vârsta de sacrificare s-a redus la şase săptămâni şi la greutatea de 2,2 - 2,4 kilograme",  adaugă Ilie Van.

În cazul puilor pentru tranşare, a căror greutate trebuie să fie mai mare decât a celor destinaţi livrării în carcasă, sacrificarea se face la mai bine de şase săptămâni de la intrarea în fermă. "Puii mai tineri sunt mai dietetici, iar cei mai vârstinici mai savuroşi, conţinând mai multă grăsime. Nu există contradicţii de consum. Firma care scoate pe piaţă hibrizii le-a stabilit şi vârsta economică şi fiziologică normală de sacrificare", explică preşedintele UCPR.

Acest fapt este confirmat şi de către unii dintre jucătorii importanţi de pe piaţa cărnii de pasăre, estimată anual la circa un miliard de euro. "Puii stau în fermă în jur de 40 de zile. Aşa se întâmplă în toată lumea", a declarat pentru gândul Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, fermă cu un efectiv mediu de 2,6 - 2,7 milioane de păsări.

"Puii cresc în 35 - 42 de zile. La 35 de zile se face o rărire. Nu poţi să tai totul într-o zi. Puiul începe să fie tăiat de la 2,1 kilograme la 2,5 kilograme", a declarat pentru gândul şi Ghiorghi Safir, fondator Safir Vaslui, fermă cu un efectiv de 420.000 de păsări.

În afară de  Ross 308, pe mesele românilor ajung şi pui din rasele Rock şi Cornish. În România există şi un centru de producere a unor pui cu o creştere înceată, ce au caracteristici mai apropiate de pasărea ţărănească. Acesta se află în judeţul Braşov, la Stupini.

De ce creşte puiul de curte mai greu

Hrana este dată de către experţii în domeniu drept argumentul care susţine creşterea accelerată a puiului de fermă faţă de cei ţărăneşti. Ei spun, totodată, că dezvoltarea mai înceată a acestora din urmă este o dovadă a carenţelor din nutriţia păsărilor de curte.

"Puiul crescut în gospodăriile ţărăneşti este hrănit în principal cu cereale, hrană care nu este completă din punct de vedere al nivelului de proteine, energie, vitamine şi minerale. Din această cauză păsările îşi completează nivelul de proteină din natură, cu musculiţe, gândăcei, râme, viermişori. Sigur că în aceste condiţii creşterea puiului este lentă, consumul de cereale este mare, iar costurile pentru realizarea unui kilogram de carne sunt foarte mari", explică Ilie Van.

El susţine, totodată, că puiul de curte nu este nici protejat împotriva bolilor şi a contaminărilor microbiologice, având în vedere că porumbul sau grâul pe care acesta îl mănâncă nu este controlat. De asemenea, puiul poate intra în contact cu diferite rozătoare sau cu păsări sălbatice.

Puiul injectat cu hormoni

În rândul gospodinelor pe care le întâlneşti în faţa galantarului sau în faţa vitrinei frigorifice din hipermarket circulă şi mitul puiului crescut rapid cu hormoni şi injectat cu apă pentru a "trage mai greu la cântar".

Unele persoane sunt înclinate, de asemenea, să aleagă caserolele cu etichete pe care găsesc menţiuni precum "fără hormoni de creştere", "fără făinuri animale" sau "fără procese de injectare".

Motivul pentru care românii ajung să fie induşi în eroare de "puiul fără hormoni" este unul simplu. Nu mulţi cunosc prevederile legislaţiei europene pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să le respecte. Acestea au fost transpuse în legislaţia naţională, iar din anul 2007, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) le-au implementat. Astfel, hormonii de creştere, făinurile de origine animală şi aditivii alimentari au fost interzişi în cazul cărnii de pasăre aproape de un deceniu.

Injectarea cărnii de pui cu apă este şi ea interzisă. Vezi AICI mai multe detalii!

Cât de populară este carnea de pui la români

Românii sunt mari amatori de carne, având în vedere că doar în anul 2012, fiecare a consumat în medie 55,3 kilograme de carne şi de produse din carne, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pasărea ocupă locul al doilea în topul preferinţelor consumatorilor în materie de carne, tot în 2012, fiecare român consumând în medie 18,2 kilograme din acest sortiment, aproape de 4 ori mai mult decât carnea de vită. Acest lucru se va schimba însă în următorii ani, sunt de părere unii dintre producătorii români. "Ritmul de creştere al consumului de pui este mai mare şi într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat se va schimba situaţia nu doar în România, ci la nivel global", spune Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău.

Primul loc în clasament este ocupat de carnea de porc, având în vedere că un român mănâncă aproape 30 de kilograme din acest sortiment anual.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Cel mai NEBUN pariu pus de Ţiriac: pune la bătaie un avion de lux din flota sa! "Îl dau pe loc!" Cine poate câştiga aeronava

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info