Strategiile de marketing ale pieţarilor pentru clienţii miopi
Cumpărătoarea avizată preferă să cumpere la bucată
În concurenţă directă cu aprozarele, pieţarii au fost şi
ei nevoiţi să recurgă la strategii de marketing. Scrisul mic la
afişarea preţurilor şi promoţiile gen trei produse la preţul unuia
singur - momelile preferate
Un leu în minus la preţ va atrage întotdeauna cumpărătorul. Au descoperit-o mai întâi supermarketurile, dar nici vânzătorii din pieţe nu s-au lăsat mai prejos. Astfel, dacă vinzi strugurii cu 3 lei, ai toate şansele să fii ocolit de muşteriu. Dacă îi dai, însă, cu 2 lei şi 99 de bani, având grijă ca pe cartonul cu preţ să scrii 2 lei cât mai mare şi 99 de bani cât mai mic, ai mai multe şanse să prinzi cumpărătorul în plasă. Vânzătorul de piaţă, care are de-a face zilnic cu muşterii veniţi fără ochelarii din dotare, s-au mai prins şi de alte lucruri. 99 scris suficient de mic poate semăna foarte bine şi cu 00, mai ales pentru muşteriul miop. La fel şi dacă optezi pentru o caligrafie mai complicată, 50 de bani, cu un 5 rotunjit bine, poate lăsa impresia unui 0. Pieţarii spun însă că toate atuurile sunt de partea lor în lupta cu supermarketurile.
"Ăia 99 de bani oricum se negociază"
În Piaţa Drumul Taberei, trucul cu cei 99 de bani mai ţine doar la fructe. "Dacă vă duceţi la supermarket, nu găsiţi la fel?", zâmbeşte Vasile Vulpe, un vânzător de struguri româneşti "fff dulci", la preţul de 2,99 lei. "Dacă scriam direct trei lei, lumea îşi închipuia că preţul e de 3,99. Dar să vă spun ceva, ăia 99 de bani oricum se negociază. Cine vine la piaţă nici nu ţine cont de preţul pe care îl scrii tu. Mai ales de când e criză, fiecare vrea să ia mai ieftin. Scoate doi lei şi dă să plece cu marfa. Ba vrea să dea şi mai puţin de doi lei, că de-aia e piaţă. La supermarket poţi să faci asta? Ca să nu mai zic că nimeni nu ia un kilogram. Cer ba jumătate de kil, ba un ciorchine...", argumentează domnul Vulpe. Colegii de tarabă vin şi ei cu argumentele lor. "La supermarket poţi să vii şi să guşti din marfă cum vii aici? Imediat te dă bodyguardul afară! La noi vin băbuţele să ia micul dejun, câte un bob aici, câte unul acolo...", sare altul. Şi, în final, argumentul suprem: "Noi dăm şi pungile de plastic gratis, nu ca la magazin. Şi alea costă bani".
Muşteriul contraatacă
Lângă fructele cu preţuri afişate în cifre minuscule, cartofii şi alte legume sunt date la preţuri fixe, zerourile care reprezintă banii fiind scrise clar şi mari cât tot cartonul. Vânzătorii ridică din umeri şi spun că trucul vânzătorilor de fructe nu-i ajută în niciun fel. "Sunt cumpărători care îmi cer şi banul ăla, de unde să-l dau? La mine cât scrie, atâta e. Oricum dăm marfa ieftin, abia dacă scot banii de benzină. De când a crescut euro..." De partea cealaltă, oamenii care vin în piaţă nu au decât plângeri împotriva "strategiilor de marketing" ale pieţarilor. "Trebuie să te uiţi cu lupa să vezi cât costă de fapt", spune doamna Maria, o pensionară venită după târguieli. "Eu nu văd cât scrie acolo. Dacă îi întrebi pe ei, nici nu îţi răspund, te întreabă direct câte kilograme vrei să cumperi. Am mai păţit-o, când am cumpărat mai multe kilograme de prune să fac gem. Eu vedeam că preţul e unul, când să plec cu sacoşa, mi s-a zis că e altul. Oricum, şi când ceri un kilogram, îţi pune în plasă unul şi jumătate", s-a mai plâns femeia, pomenind şi de trucurile vechi - furtul la cântar, apa injectată în produse, ca să cântărească mai greu etc.
Trei legături la preţul uneia
Întrebaţi de strategiile lor de marketing, pieţarii nu pregetă să se mândrească cu ofertele lor, arătând că nimic nu este nou sub soare. Precupeţele care vând verdeţuri făc promoţii de tipul "cumperi mai multe la preţul uneia singure", dând câte trei legături de pătrunjel la un leu. Mai pe după-amiază intervine şi "happy-hour", când preţurile scad pentru a-i atrage pe clienţii care încep să se rărească. Tot atunci intervin şi lichidările de stoc, care aduc reduceri substanţiale. Bătut în cap de soare şi de vânt, moleşit de căldură, după ce a rebegit de frig, pieţarul lasă preţul la latitudinea muşteriului. "Daţi câte ziceţi că face, ca să plec şi eu acasă".
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















4 Comentarii [+] Adauga un comentariu
piata=inca o zona unde bugetul statului este vaduvit.....nimeni nu plateste impozit,marfa este luata de la asa zisele en-gros-urile de legume si fructe provenite din Turcia, apoi revanduta in piete la preturi duble...din nou, fara acte,fara impozit platit....dar se pare ca cineva protejeaza aceasta "zona"...cred si eu, o ilegalitate fara constrangeri...pana nu se va iesi din nou in strada,nicio sansa sa scapam de "balcanisme"
pai cum sa nu-si faca de cap asa zisii pietari daca toate ,dar absolut toate autoritatile ii sustin pt. ca fura impreuna cu ei , infiecare zi isi iau tainul care merge de le inspectorul pietii si pina la primar ,iar aici pina sus la dragul nostru presedinte,dragutul pazvantel micalar tata cu privirea lui galesa cu care ne catadicseste si cu care ne minte asa de suav ca-ti vine ,zau asa sal pupi pe nasucul sau rosu de betivanu dracului ce este, s-a inconjurat de mult numai de jefuitori de neam si tara ,oare cit mai rabda poporul asta,nu-i ajunge?,ce mai vrea ,sa se vada intins pe caldarim de foame?.
nu verifica nimeni cine vinde in piete, sunt negre toate pietele din orase; ar trebui ca produsele din supermarketuri sa nu fie vandute in piete ci la comerciantii mici, iar pietele sa fie numai pentru producatorii mici, care aduc produse naturale, de sezon, sa nu fie mintiti oamenii atunci cand cumpara; este o lege cu reclama mincinoasa, pe care, nimic nou, nu o aplica nimeni!
E veche. Smecherie j'danesca primitiva. Da' merge la prosti. Hai sa va mai invat una. Mai nou, prin alte tari ploioase, pe cutiile cu margarina vezi scris, cu litere minuscule: Incredibil, dar aceste nu este UNT, este margarina. Daca nu esti prea iute la minte (atentie banateni!) sau ti-ai uitat ochelarii in masina, vezi doar "UNT" si dai buzna sa cumperi. Zici: ia uite UNT la pret de margarina. J'idanisne. Va mai invat si altele daca vreti.