Un veceu la şapte gravide, în maternitatea Reghin

Un veceu la şapte gravide, în maternitatea Reghin

•Saloane „milităreşti” de câte opt, zece paturi, cu baia la capătul holului, la zeci de metri distanţă

Dacă a născut natural, e o femeie fericită: poate să meargă pe picioarele ei până în capătul holului, la veceu. Dacă a făcut cezariană, e jale: ajunge până în capul holului mai mult târându-se, cu mâna la burtă. Când durerile sunt prea mari, până la baie poate să facă şi zece minute. De regulă aşteaptă la coadă, după alte mămici ajunse şi ele cu trudă până acolo. Dacă ar avea toaleta lângă salon, aşa cum au toate maternităţile normale, n-ar mai trece prin tot chinul ăsta.

Dar maternitatea din Reghin, judeţul Mureş, nu s-a mai schimbat deloc din anii '60, când a fost construită. Are aceleaşi saloane „milităreşti”, mari, de câte opt, zece paturi, cu baia departe, la zeci de metri. Pe o singură baie se bat vreo şapte femei, a calculat managerul spitalului, doctorul Iuliu Moldovan.

Pătuţuri cu drugi de fier pentru bebeluşi

Veceurile parcă sunt decupate din „epoca de aur” – tragi apa apucând de sârmă, pe jos e ciment de-o vârstă cu clădirea, uşile au lemnul putred, iar caloriferele şi ţevăraia sunt numai rugină. Dar, cu toată sărăcia asta, femeile de serviciu se îngrijesc ca baia să fie mereu curată. Incredibil, dar s-au pus şi geamuri termopan, ba şi ceva faianţă. E şi hârtie igienică, dar nici o femeie nu se încumetă s-o folosească. Fiecare vine cu sulul de acasă. Şi duşurile sunt la comun, câte două alăturate, fără cabină. Dacă te jenezi să fii văzută despuiată, nu mai faci deloc baie. Scurgerea e o gaură mare trântită în mijloc, neacoperită cu nimic. Trebuie atenţie mare, să nu-ţi scape piciorul acolo! În toată maternitatea, există un singur salon cu baie alăturată.

Cimentul de pe holuri a crăpat, pereţii sunt cojiţi, zugrăveala e veche de 20 de ani şi ţevile – pătate de ruginită. Tot timpul au necazuri cu ele – azi se repară una la parter, mâine se sparge alta la etajul unu. Saloanele au clanţa cârpită, iar în sala de naştere pentru gravidele bolnave e o masă veche de zeci de ani, cu suport din fier pentru picioare şi tăviţă prăpădită. Imediat după naştere, bebeluşul e spălat deasupra unei cădiţe din faianţă, sub un jet cu apă. Apa curge prin nişte conducte amărâte de parcă ar sta să pocnească. Nou-născuţii dorm în pătuţuri cu drugi de fier, ca alea în care au dormit şi părinţii lor. Privită de afară, clădirea zici că e bântuită - are găuri în streaşină, ţigle îmbătrânite şi tencuială roasă până la cărămidă. Lift nu există, nici scară de incendiu. Dacă ia foc ceva, pompierii ar trebui să alerge pe scara principală, printre gravide şi doctori.

Dar un pic tot s-a mai făcut; însă pe bucăţele, cum au ajuns banii. În unele saloane s-au pus uşi noi, geamuri termopan, s-au adus ceva paturi moderne, iar în două săli de naştere s-a pus chiar şi gresie. Au venit şi aparate noi, unele de la Primărie, altele prin Banca Mondială. Două ecografe, şase incubatoare, un laparoscop, masă de naştere... Analizor de gaze în sânge încă nu e, iar sterilizatorul e din anii '70 şi consumă foarte mult. Fiindcă maternitatea n-are încă tot ce-i trebuie, copiii sub 2 kile sunt trimişi pachet la Târgu Mureş. Anul trecut, au fost 37 de transferuri la Târgu Mureş. Nouă bebeluşi au murit.

Banii de la Primărie, blocaţi de criză

„Din cauza condiţiilor hoteliere, oamenii ne fug la spitalul din Târgu Mureş. Aici vin mai mult săracii, jumătate din pacienţi sunt romi. Am cerut autorităţilor locale să ne sprijine pentru renovări. Anul acesta urma să primim câteva miliarde de lei vechi de la Primărie, ca să compartimentăm saloanele, să punem parchet pe jos, să zugrăvim şi să schimbăm instalaţiile. Dar se pare că acum nu ne mai dă toată suma, din cauza crizei. Ca să facem toată reabilitarea asta în maternitate, ne-ar trebui vreo 10 miliarde de lei vechi. Una dintre urgenţe este să schimbăm instalaţiile în primul rând în sala de naşteri, că sunt praf”, mai spune managerul spitalului.

Şi mai există o problemă: nu se ştie câtă viaţă va mai avea maternitatea. Terenul e revendicat de biserică şi are şanse foarte mari să-l şi obţină. Singura soluţie este o clădire nouă. S-a vorbit acum câţiva ani despre un spital nou, împreună cu alte nouă spitale noi în Mureş. S-a făcut şi studiul de fezabilitate, era vorba ca ministerul să pompeze vreo 43 de miliarde, în prima fază, dar... acum nu se mai ştie nimic de spital. Şi nici un oficial nu mai scoate o vorbă. Ca şi cum toate astea n-ar fi de ajuns, s-a mai întâmplat ceva: „Casa de Asigurări de Sănătate ne-a tăiat din fonduri, tot din cauza crizei. Problemele cele mari vor apărea din trimestrul al treilea. În primul rând, nu sunt asigurate salariile”, se plânge managerul spitalului.

„Dau oricât, numai faceţi-mi cezariană”

Unii medici şi-au luat deja câmpii, plecând să profeseze afară, alţii au rămas. Viorel Fejer, şeful secţiei obstetrică-ginecologie, e hotărât să rămână aici definitiv. Nici să-i cadă tavanul în cap, tot nu s-ar urni. A salvat mame şi prunci, dar are leafă „cât un poliţist de stradă”. Spune că are „maximum profesional şi 3.000 de lei pe fluturaşul de salariu”. Datorită lui, multe femei au renunţat la cezariană şi au născut natural. „Aşa e mult mai bine, şi pentru copil, şi pentru mamă. Femeia de azi nu mai ştie să rabde durerea, dar nici nu se gândeşte la complicaţiile unei cezariene. Vine la noi şi zice: «Dau oricât, numai faceţi-mi cezariană.» Eu încerc să le conving să nască natural, în măsura în care nu apar complicaţii. Şi de foarte multe ori reuşesc. Avem 12%-14% cezariene, adică foarte puţin. Pentru un medic, e mult mai simplă cezariana – de pildă, un travaliu poate dura şi 14 ore, iar o cezariană 30, 40 de minute. Ca doctor, după aceea ţi-ai pus şepcuţa şi ai plecat”. Nu recunoaşte că i-ar fi greu să se despartă de colegi şi de pacienţii lui numai ca să caute un loc mai bun. Ne spune numai atât: ”Nu, eu n-am atâta curaj să plec”.

Colega lui, neonatologul Alexandrina Zarecki, regretă că nu a plecat în Franţa atunci când a primit oferta. A dat leafa ei de 1.800 de lei plus cât mai ia din gărzi, pe 6.000 de euro, cât ar fi câştigat acolo. „E jenant, ca medic, să recunoşti asta, dar ajungi să te întrebi: îmi permit, oare, să-mi iau ciorapi? Sau să te frămânţi cum să faci banii praştie luna asta. Oare câte generaţii trebuie să se mai sacrifice ca să meargă bine ţara asta?”.

Află aici mai multe despre campania Gândul

Povesteşte-ne aici experienţa ta legată de materintăţile din România

Ia atitudine! Donează 2 euro prin SMS la 877şi banii tăi vor fi folosiţi pentru dotarea cu aparatură a unei maternităţi!

Pentru detalii click aici

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine