Zeci de studenţi români construiesc sateliţi pentru Agenţia Spaţială Europeană

Zeci de studenţi români construiesc sateliţi pentru Agenţia Spaţială Europeană Foto: Reuters/

Agenţia Spaţială Europeană îmbină educaţia cu afacerile. Studenţi din toată Europa lucrează la proiectele spaţiale ale agenţiei pentru faimă şi note mai bune. Unii îşi dau chiar lucrarea de licenţă construind sateliţi. În România, politehniştii şi studenţii de la Facultatea de Fizică sunt cooptaţi în două astfel de proiecte

Mai mulţi studenţi români de la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi de la Facultatea de Fizică fac parte dintr-o echipă internaţională care proiectează şi construieşte doi sateliţi artificiali pentru Agenţia Spaţială Europeană. O echipă de studenţi a Politehnicii lucrează la subsistemele structurale ale satelitului ESEO, care are ca sarcină orbitarea Pământului şi culegerea de date privind nivelul radiaţiilor din jurul Terrei. O altă echipă, în care sunt implicaţi studenţi ai Politehnicii şi ai Facultaţii de Fizică, lucrează la proiectarea şi realizarea satelitului ESMO, care are ca sarcină orbitarea Lunii.

"Aceste două proiecte sunt ale Agenţiei Spaţiale Europene şi sunt finanţate din banii programului lor educaţional. Proiectele au fost supuse unor competiţii. La ora aceasta s-au format nişte consorţii care contribuie la dezvoltarea celor două proiecte. Din acestea facem parte şi noi, am participat şi la licitaţii şi aşa mai departe", spune coordonatorul proiectului, conferenţiarul doctor inginer Marius Stoia.

De la proiectare la ultimele retuşuri

Studenţii români au fost cooptaţi în cele două proiecte la sfârşitul anului trecut. "Selecţia s-a făcut pe bază de cerere şi ofertă", povesteşte profesorul Marius Stoia. "Din mulţimea mai largă a doritorilor au fost selectaţi cei care au participat la proiectul efectiv. Necazul este că studenţii se schimbă destul de des", mai spune acesta. Pentru a face participarea la proiecte mai atrăgătoare, facultăţile încearcă acum să recompenseze munca studenţilor cu note. "A fost un debut al proiectelor, acum încercăm să combinăm partea de obligaţii studenţeşti cu partea de cercetare. Vom încerca să facem în aşa fel încât proiectele de acest fel să intre şi în notarea lor la facultate. Am avut proiecte de licenţă unde studentul a obţinut nota respectivă pentru ce a făcut efectiv la acest proiect", spune Marius Stoia.

În acest moment, studenţii lucrează la designul părţilor lor din satelit. Când vine vorba de inginerie spaţială, contează orice miime de centimetru. "Există mai multe etape. Prima e designul preliminar, apoi designul final, aceasta însemnând să concepi forma astfel încât să fie îndeplinite anumite criterii de funcţionalitate şi să calculezi elementele componente astfel încât ele să răspundă unor cerinţe funcţionale. Asta se face pe calculator. După care se trece la realizarea în România a structurilor, la procesul de încercări în vederea calificărilor la misiunile spaţiale, după care se livrează structura integratorului (firma care are contract cu Agenţia Spaţială Europeană n.r.) care va monta elementele la satelit şi aşa mai departe. În această ultimă fază, noi asigurăm asistenţa, adică aducem modificări dacă e cazul, reparăm", spune profesorul Marius Stoia.

Lucruri cunoscute, făcute foarte bine

Unul dintre scopurile misiunii ESEO este testarea unor tehnologii care vor fi utilizate în misiunile viitoare. Profesorul Marius Stoia spune însă că, în mare, sateliţii vor fi construiţi utilizându-se tehnologie cunoscută, pentru că, atunci când vine vorba de misiuni spaţiale, nu e bine să încerci lucruri prea noi sau prea puţin testate. "Nu sunt lucruri foarte complicate, dar sunt lucruri noi. Proiectul în sine verifică anumite tehnologii care urmează să fie utilizate la proiectele următoare. Ideea este că pe un satelit nou nu se pun lucruri noi decât într-o mică proporţie. Pe o navă nouă pui tehnologie care a fost deja verificată. Dacă nu procedezi în felul acesta, înseamnă că trebuie să califici nava nouă pentru misiuni, ceea ce înseamnă costuri foarte mari".

Citeşte mai departe în pagina următoare

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine