Publicat

17

noiembrie

2016

08:00

148

vizualizări

Defrişările ilegale, declarate vulnerabilităţi ale siguranţei naţionale

La începutul anului, defrişările ilegale de peste un hectar au fost declarate vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege, în acest sens, iniţiată de 50 de parlamentari liberali. Noile prevederi vin în condiţiile în care România pierde trei hectare de pădure pe oră, aproape 100 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, potrivit ultimului raport Greenpeace, care a monitorizat, pe baza datelor autorităţilor, defrişările ilegale pe anul precedent.

Defrişările ilegale, declarate vulnerabilităţi ale siguranţei naţionale

La începutul anului, defrişările ilegale de peste un hectar au fost declarate vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege, în acest sens, iniţiată de 50 de parlamentari liberali. Noile prevederi vin în condiţiile în care România pierde trei hectare de pădure pe oră, aproape 100 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, potrivit ultimului raport Greenpeace, care a monitorizat, pe baza datelor autorităţilor, defrişările ilegale pe anul precedent.

Propunerea legislativă, semnată de 50 de parlamentari liberali, a vizat completarea Art. 3 al Legii privind siguranţa naţională a României nr. 51/1991. Potrivit legii, defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic, precum şi exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor vor fi încadrate la vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale.

CITEŞTE PROIECTUL DE LEGE

Gândul a scris că România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat pe 9 iunie, anul acesta. Concret, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi, prin raportare la ultimul studiu Greenpeace, a crescut cu 34 de cazuri/zi. Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 - 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 ha.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea - 2.893 de cazuri (8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 - 2014, potrivit Greenpeace România.  

În ceea ce priveşte evoluţia cazurilor de tăieri ilegale, în perioada 2009-2015, numărul acestora a crescut de la un an la altul, ajungând să se tripleze în 2015 faţă de valorile din 2009. Mai exact, autorităţile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 - 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 - 96.

Amenzi de aproximativ 6,6 milioane de euro

Potrivit  Legii  nr.  133/2015  pentru modificarea  şi  completarea  Codului  Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria  Română,  Poliţia de Frontieră  şi ANAF au dreptul de a constata şi de a aplica sancţiuni în domeniul silvic.

Astfel, la nivel naţional au fost înregistrate 11.060 de infracţiuni, cele mai multe în Bacău, respectiv 697 de infracţiuni, urmat de judeţul Argeş cu 691 de infracţiuni şi judeţul Gorj cu 676. Cele mai multe au reprezentat contravenţii (68%) pentru care s-au dat sancţiuni în valoare de 29.673.250 lei, însemnând aproximativ  6,6 milioane de euro. Cele mai mari amenzi au fost date în judeţul Argeş, în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravenţiilor la nivelul ţării. Pe locul doi s-a plasat judeţul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de judeţul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Potrivit Greenpeace România, primele trei judeţe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor date în domeniul silvic, în 2015, respectiv 23,94%.

Pentru restul de 32% din cazurile de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, au fost întocmite dosare penale.

Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

Doar 31,56% din cazuri, soluţionate

Referitor la activitatea derulată de procurori, au fost investigate 17.624 de cazuri, dintre care au fost soluţionate 5.563, respectiv 31,56%. În proporţie de 10,14%, respectiv 564, au fost soluţionate prin trimiterea în judecată.

În acest context, o diferenţă  foarte  mare a intervenit între cazurile investigate  de  autorităţile competente: Poliţia Română, Garda Forestieră, Jandarmeria şi Romsilva. De exemplu, la nivelul judeţului Argeş, unde Poliţia Română a investigat cele mai multe cazuri, respectiv 3.087,  Garda  Forestieră a cercetat  doar  18  cazuri. Aceeaşi diferenţă foarte mare între cele două instituţii se înregistrează  şi la  nivelul  judeţelor  Vrancea, Dâmboviţa şi Buzău. În Vrancea, Poliţia Română a investigat 2.893 de cazuri, despre deosebire de Garda Forestieră care a avut în atenţia sa 94; în Dâmboviţa, poliţistii au investigat 1.242 de cazuri, spre deosebire de cei de la Garda Forestieră care au avut doar două cazuri în atenţia lor. De asemenea, în Buzău au fost 1.138 de cazuri investigate de poliţie faţă de 41, câte au fost sub atenţia Gărzii Forestiere.

CITEŞTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2015

CITEŞTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2013-2014

Sursă foto: Greeanpeace

Radarul Pădurilor, solicitat de 54 de ori pe zi

Potrivit  Hotărârii nr. 470/2014, toate transporturile de material lemnos trebuie înregistrate în sistemul online SUMAL, iar legalitatea deplasării poate fi verificată printr-un apel la 112.  Potrivit Greenpeace România, aproximativ 20.000 de apeluri la numărul de urgenţă 112, pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, au fost făcute în 2015, însemnând 54 de apeluri pe zi.

Judeţul cu cele mai multe apeluri înregistrate a fost Gorj, cu 2.761 apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor la nivel naţional. Pe locul al doilea s-a situat Braşov, cu 1.942 de apeluri (9,73%) şi pe locul al treilea Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). La pol opus, judeţul cu cele mai puţine apeluri a fost Constanţa, respectiv 14 apeluri, urmat de Teleorman cu 18, Ialomiţa şi Brăila cu 20, iar Călăraşi cu 26.

În schimb, cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Braşov, respectiv 420, urmat de judeţul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeş cu 182 şi Bacău cu 108. 

Cercetarea a fost efectuată în perioada februarie-aprilie 2016 şi se referă la datele valabile pentru 2015.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Vestea care a luat prin surprindere tenisul românesc: a rămas însărcinată şi se retrage temporar

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info