Publicat

18

noiembrie

2016

08:43

29728

vizualizări

HARTA defrişărilor ilegale. Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat anul acesta. Concret, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi. Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 - 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

HARTA defrişărilor ilegale. Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat anul acesta. Concret, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi. Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de 34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013 - 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851 astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea - 2.893 de cazuri (8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616, respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 - 2014, potrivit Greenpeace România.  

În ceea ce priveşte evoluţia cazurilor de tăieri ilegale, în perioada 2009-2015, numărul acestora a crescut de la un an la altul, ajungând să se tripleze în 2015 faţă de valorile din 2009. Mai exact, autorităţile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 - 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 - 96.

 

 

Sursă foto: Greeanpeace 

Amenzi de aproximativ 6,6 milioane de euro

Potrivit  Legii  nr.  133/2015  pentru modificarea  şi  completarea  Codului  Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 2015, Jandarmeria  Română,  Poliţia de Frontieră  şi ANAF au dreptul de a constata şi de a aplica sancţiuni în domeniul silvic.

Astfel, la nivel naţional au fost înregistrate 11.060 de infracţiuni, cele mai multe în Bacău, respectiv 697 de infracţiuni, urmat de judeţul Argeş cu 691 de infracţiuni şi judeţul Gorj cu 676. Cele mai multe au reprezentat contravenţii (68%) pentru care s-au dat sancţiuni în valoare de 29.673.250 lei, însemnând aproximativ  6,6 milioane de euro. Cele mai mari amenzi au fost date în judeţul Argeş, în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravenţiilor la nivelul ţării. Pe locul doi s-a plasat judeţul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de judeţul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Potrivit Greenpeace România, primele trei judeţe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor date în domeniul silvic, în 2015, respectiv 23,94%.

Pentru restul de 32% din cazurile de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, au fost întocmite dosare penale.

Doar 31,56% din cazuri, soluţionate

Referitor la activitatea derulată de procurori, au fost investigate 17.624 de cazuri, dintre care au fost soluţionate 5.563, respectiv 31,56%. În proporţie de 10,14%, respectiv 564, au fost soluţionate prin trimiterea în judecată.

În acest context, o diferenţă  foarte  mare a intervenit între cazurile investigate  de  autorităţile competente: Poliţia Română, Garda Forestieră, Jandarmeria şi Romsilva. De exemplu, la nivelul judeţului Argeş, unde Poliţia Română a investigat cele mai multe cazuri, respectiv 3.087,  Garda  Forestieră a cercetat  doar  18  cazuri. Aceeaşi diferenţă foarte mare între cele două instituţii se înregistrează  şi la  nivelul  judeţelor  Vrancea, Dâmboviţa şi Buzău. În Vrancea, Poliţia Română a investigat 2.893 de cazuri, despre deosebire de Garda Forestieră care a avut în atenţia sa 94; în Dâmboviţa, poliţistii au investigat 1.242 de cazuri, spre deosebire de cei de la Garda Forestieră care au avut doar două cazuri în atenţia lor. De asemenea, în Buzău au fost 1.138 de cazuri investigate de poliţie faţă de 41, câte au fost sub atenţia Gărzii Forestiere.

CITEŞTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2015

CITEŞTE AICI RAPORTUL TĂIERILOR ILEGALE DE ARBORI ÎN 2013-2014

Sursă foto: Greeanpeace

Radarul Pădurilor, solicitat de 54 de ori pe zi

Potrivit  Hotărârii nr. 470/2014, toate transporturile de material lemnos trebuie înregistrate în sistemul online SUMAL, iar legalitatea deplasării poate fi verificată printr-un apel la 112.  Potrivit Greenpeace România, aproximativ 20.000 de apeluri la numărul de urgenţă 112, pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, au fost făcute în 2015, însemnând 54 de apeluri pe zi.

Judeţul cu cele mai multe apeluri înregistrate a fost Gorj, cu 2.761 apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor la nivel naţional. Pe locul al doilea s-a situat Braşov, cu 1.942 de apeluri (9,73%) şi pe locul al treilea Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). La pol opus, judeţul cu cele mai puţine apeluri a fost Constanţa, respectiv 14 apeluri, urmat de Teleorman cu 18, Ialomiţa şi Brăila cu 20, iar Călăraşi cu 26.

În schimb, cele mai multe transporturi depistate ca fiind ilegale au fost în Braşov, respectiv 420, urmat de judeţul Hunedoara, cu 262 de transporturi ilegale depistate, Cluj cu 238, Suceava cu 224, Argeş cu 182 şi Bacău cu 108. 

Cercetarea a fost efectuată în perioada februarie-aprilie 2016 şi se referă la datele valabile pentru 2015.

Circa 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în primele două decenii de după '90

Gândul a mai  scris că primele două decenii de după '90, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub. Cifra apare într-un Raport de audit privind "Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012" realizat de Curtea de Conturi şi prezentat aici de gândul.

Sumele obţinute de pe urma furturilor au fost însă în realitate şi mai mari, după cum recunosc şi reprezentanţii Curţii de Conturi, pentru că mulţi dintre arborii tăiaţi în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.

Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir şi la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate de gândul.

Situaţia tăierilor ilegale din pădurile de stat (sursa: raport Curtea de Conturi)



Situaţia tăierilor ilegale din pădurile private (sursa: raport Curtea de Conturi)



Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălţime de 30 de metri şi cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrişate ilegal cel puţin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafaţa împădurită a provinciilor istorice româneşti era de 8,5 milioane de hectare şi reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafaţă a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafaţa fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului şi 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carenţelor din legislaţie, după cum notează raportul Curţii de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

"Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice care nu aveau niciun drept, şi au indus în eroare unele instanţe de judecată", explicau autorii raportului citat.

 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Fără niciun Dumnezeu! Reacţie şocantă a taximetriştilor din Bucureşti într-un moment critic. Ce au putut face în faţa mulţimii de oameni

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info