Publicat

22

decembrie

2016

22:10

121

vizualizări

Povestea celor care plantează fapte bune în România. "M-a impresionat cum, la plantarea de după Colectiv, oamenii au venit cu numele victimelor şi le-au prins de puieţii plantaţi"

Au pornit la drum în 2011, iar roadele se văd atât pe teren, cât şi în pasiunea cu care vorbesc despre proiectul care i-a adus laolaltă. Iniţiativa "Plantăm fapte bune în România" nu este doar un proiect, este o mişcare de suflet atât pentru fondatorii şi coordonatorii ei, cât şi pentru cei care aleg an de an să se implice în redarea României verdele de altădată. Lucru care s-a văzut şi în momentul în care, la scurt timp după tragedia din Clubul Colectiv, voluntarii au venit cu numele victimelor şi le-au prins de puieţii pe care i-au plantat, după cum povesteşte Octavian Berceanu, inginer silvic şi consilier în cadrul proiectului. Nu a fost singurul moment care a arătat că "dragostea de mediu" poate însemna mult mai mult. Pentru Alexandru Ilie, unul dintre programatorii Asociaţiei EcoAssist, care a demarat iniţiativa de împădurire la nivel naţional, cel mai frumos moment a fost atunci când şi-a dat seama că "există voinţă" şi că a făcut "o mişcare care înfăptuieşte lucruri concrete". Această mişcare, însă, nu este suficientă. "Nu există un cadru legal bine definit, cum e în alte ţări, în care statul să vină şi cu bani, şi cu suport ca să remediem această situaţie, deficitul de 2.500.000 de hectare. Noi plantăm undeva în România, per total, la 25.000 - 30.000 de hectare. Dacă o ţinem tot aşa, din momentul ăsta ne sunt necesari 100 de ani ca să împădurim ce avem de împădurit în România", avertizează Octavian Berceanu. Pe lângă un cadru legal bine definit, reprezentanţii "Plantăm fapte bune în România", intervievaţi de Gândul, susţin că îşi doresc de la următoarea conducere a Ministerului Mediului facilitarea unei întâlniri între biologi, ecologi, ingineri silvici pentru "a şti exact" ce să planteze. "De multe, multe ori au fost biologi care s-au luat cumva de noi apropo de speciile plantate şi mă refer aici la anumite specii invazive cum e salcâmul, dar inginerii silvici ne-au recomandat, conform unui proiect tehnic, să plantăm salcâm în acele zone unde chiar nu merge altceva şi atunci vrem cumva ca mediul academic să rezolve problema asta şi să nu mai sară la noi în momentul în care plantăm conform unui proiect tehnic", a explicat Viorel Lăcătuş, vicepreşedintele "Plantăm fapte bune în România".

Povestea celor care plantează fapte bune în România. "M-a impresionat cum, la plantarea de după Colectiv, oamenii au venit cu numele victimelor şi le-au prins de puieţii plantaţi"

Au pornit la drum în 2011, iar roadele se văd atât pe teren, cât şi în pasiunea cu care vorbesc despre proiectul care i-a adus laolaltă. Iniţiativa "Plantăm fapte bune în România" nu este doar un proiect, este o mişcare de suflet atât pentru fondatorii şi coordonatorii ei, cât şi pentru cei care aleg an de an să se implice în redarea României verdele de altădată. Lucru care s-a văzut şi în momentul în care, la scurt timp după tragedia din Clubul Colectiv, voluntarii au venit cu numele victimelor şi le-au prins de puieţii pe care i-au plantat, după cum povesteşte Octavian Berceanu, inginer silvic şi consilier în cadrul proiectului. Nu a fost singurul moment care a arătat că "dragostea de mediu" poate însemna mult mai mult. Pentru Alexandru Ilie, unul dintre programatorii Asociaţiei EcoAssist, care a demarat iniţiativa de împădurire la nivel naţional, cel mai frumos moment a fost atunci când şi-a dat seama că "există voinţă" şi că a făcut "o mişcare care înfăptuieşte lucruri concrete". Această mişcare, însă, nu este suficientă. "Nu există un cadru legal bine definit, cum e în alte ţări, în care statul să vină şi cu bani, şi cu suport ca să remediem această situaţie, deficitul de 2.500.000 de hectare. Noi plantăm undeva în România, per total, la 25.000 - 30.000 de hectare. Dacă o ţinem tot aşa, din momentul ăsta ne sunt necesari 100 de ani ca să împădurim ce avem de împădurit în România", avertizează Octavian Berceanu. Pe lângă un cadru legal bine definit, reprezentanţii "Plantăm fapte bune în România", intervievaţi de Gândul, susţin că îşi doresc de la următoarea conducere a Ministerului Mediului facilitarea unei întâlniri între biologi, ecologi, ingineri silvici pentru "a şti exact" ce să planteze. "De multe, multe ori au fost biologi care s-au luat cumva de noi apropo de speciile plantate şi mă refer aici la anumite specii invazive cum e salcâmul, dar inginerii silvici ne-au recomandat, conform unui proiect tehnic, să plantăm salcâm în acele zone unde chiar nu merge altceva şi atunci vrem cumva ca mediul academic să rezolve problema asta şi să nu mai sară la noi în momentul în care plantăm conform unui proiect tehnic", a explicat Viorel Lăcătuş, vicepreşedintele "Plantăm fapte bune în România".

Gândul: Cum s-ar putea traduce anul 2016 pentru proiectul "Plantăm fapte bune în România?"

"În primul rând am continuat o tradiţie pe care am început-o în 2015. Este vorba de a organiza în toamnă o acţiune foarte mare concomitent în mai multe judeţe din România, plus să încurajăm oamenii să se organizeze independent în aceeaşi zi cu noi. Cel puţin lucru acesta a continuat şi anul acesta. Am văzut ce a însemnat o organizare cu tradiţie, noi care am crescut ca echipă. Am avut o serie de probleme şi anul acesta. O organizare atât de mare îţi pune întotdeauna probleme, dar în mare ne-am ridicat la înălţimea situaţiei.

Pe de altă parte, la nivel de proiect am remarcat că ce am început noi, în urmă cu doi ani, am lansat ideea de a planta un milion în acelaşi an în toată ţara, am văzut anul acesta două organizaţii care au preluat în modul constructiv pentru că li s-a părut şi lor o idee frumoasă. Semnul pentru noi este că societatea civilă consideră că România ar putea să se mobilizeze mult mai mult la nivel de protecţia mediului, pe partea de împăduriri. Deci pentru noi asta înseamnă o realizare şi înseamnă că ne-am dus mesajul foarte bine, înseamnă că lumea deja ştie de noi, înseamnă că transmitem un mesaj care contează şi la care oamenii răspund", a declarat Liana Buzea, fondatorul iniţiativei naţionale de împădurire "Plantăm fapte bune în România".

Gândul: Ce v-a determinat să vă implicaţi în acest proiect?

"Dragostea de mediu. Îmi doresc ca planeta noastră, uşor uşor, să îi fie din ce în ce mai bine şi oamenii să conştientizeze că facem parte din natură şi cumva trebuie să avem grijă de natură şi de mama pământ", a declarat vicepreşedintele "Plantăm fapte bune în România", Viorel Lăcătuş.

"Proiectul este unul fantastic pentru educaţie, în primul rând, şi pentru ceea ce înseamnă reîmpădurirea terenurilor degradate din România. Deficitul este undeva la 2.500.000 de hectare. În a doua parte ar fi experienţa anterioară. Din 1999 mă ocup de împăduriri la nivelul ţării, prin diferite organizaţii sau în cadrul Romsilva", a spus, la rândul său, inginerul silvic, Octavian Berceanu, consilier în cadrul proiectului "Plantăm fapte bune în România".

"Fiecare dintre noi trebuie să încerce să nu ceară atât cât poate să dea. Atunci fiecare dintre noi ar trebui să ne implicăm prin măsura posibilităţilor noastre, poate prin atitudinile noastre. Fiecare avem câte un punct foarte şi putem să ne implicăm în acţiuni de voluntariat, în acţiuni care să facă lumea mai ok şi schimbarea trebuie să vină de la noi", a afirmat Alexandru Ilie, programator în cadrul Asociaţiei EcoAssist.

Gândul: Ce rol aţi avut concret în acest proiect?

"De la găsit terenuri la început până la partea de finanţare. Efectiv merg la întâlniri cu companii şi aduc fonduri în asociaţie prin care să ne putem desfăşura activitatea şi până la organizarea efectivă de şantier, efectiv coordonarea şantierului: tot ce înseamnă voluntari, pregătirea terenului, plantarea, încheierea plantării", a declarat Viorel Lăcătuş.

"Şef de şantier, organizare, relaţii cu instituţii şi cel mai mult mi-a plăcut că am strâns oameni mai puţin din corporate, dar în mod special din zona de tineri care voiau să facă ceva şi nu ştiau ce să facă, spre ce zonă să se îndrepte şi unde să îşi focalizeze eforturile", a precizat Octavian Berceanu.

"Iniţial am vrut să facem voluntariat la firma la care lucram şi am zis că pot să mă implic, să fac un contact cu "Plantăm fapte bune" atunci, şi atunci am strâns un grup de colegi cu care am participat la o acţiune. Aflând, între timp, că ei aveau un om lipsă pe partea de IT. Aveau nevoie să dezvolte prima aplicaţie de raportare de tăieri de păduri care s-a făcut la noi şi ştiind că aveau o poziţie care nu era acoperită de cineva, eu având aptitudini pentru că eram programator, am zis că pot să mă implic. Era şi un beneficiu pentru mine că mai învăţam câte ceva conex, puteam şi să ajut, mi s-a părut că era o situaţie în care toată lumea beneficia", a detaliat Alexandru Ilie.

Gândul: La câte acţiuni de plantare aţi participat?

"Din 2011 până acum, cam la zece acţiuni. De fapt, am fost în fiecare an. Dacă aveam plantare în primăvară, mergeam şi în primăvară, dacă era în toamnă mergeam automat şi în toamnă", a afirmat Viorel Lăcătuş.

"Foarte multe. Cu colegii de la EcoAssist în şapte-opt locaţiii, dar de-a lungul timpului, probabil, undeva în 50-60 de locaţii", a spus inginerul silvic, Octavian Berceanu.

"Cred că le-am pierdut numărul. O dată pe an mergeam întotdeauna. Noi înainte făceam acţiuni şi primăvara şi toamna. Acum facem o acţiune foarte mare în toamnă. De doi ani aveam proiectul naţional toamna şi cred că la şapte-opt acţiuni am participat ", a punctat Alexandru Ilie.

Gândul: Ce v-a plăcut cel mai multe la aceste acţiuni şi ce nu v-a plăcut?

"Cel mai mult mi-a plăcut când văd mulţimea de voluntari şi mai ales când avem un şantier mare de câteva hectare şi avem 300, 500, 800 de oameni, e o frumuseţe să vezi o grămadă de oameni care muncesc pentru acelaşi scop. Ce mi-a displăcut: chiar anul acesta, am avut un şantier unde trebuia să avem în jur de 500 de oameni şi au venit în jur de 350. Deci au venit mai puţini oameni decât erau programaţi. Lipsa, cumva, m-a dezamăgit un pic", a declarat Viorel Lăcătuş.

"Cel mai mult mi-a plăcut modul în care oamenii privesc necesitatea de a reîmpăduri şi cum se implică. Asta e extraordinar, e senzaţional să vezi oameni cu copii mici, de la toate vârstele, de la 60 de ani la 20 de ani, până la 10 ani, toţi participând indiferent de coloratură politică, de convingeri, de mediul din care provin, de situaţia financiară, toţi se implică să construiască ceva. Pădurile rămân. După ce plantezi ceva, rămâne şi profitul nu este unul economic, este unul legat de sănătate şi de ceea ce îţi oferă o pădure: biodiversitate şi conservarea în condiţii cât mai bune a unei suprafeţe de teren", a spus Octavian Berceanu.

"Pe parcursul timpului îmi place că lumea devine din ce în ce mai conştientă. Îmi place că prin acţiunile noastre, societatea se mişcă într-un ritm bun. Avem din ce în ce mai multă lume care se implică", a subliniat Alexandru Ilie.

Gândul: Aveţi un moment care v-a impresionat, pe care nu o să îl uitaţi niciodată de la aceste acţiuni?

"Am, de fapt, două evenimente şi sunt legate de copiii mei, am trei băieţi. Unul a fost când am avut o filmare, la o plantare, tot aşa cu o televiziune, şi băiatul meu cel mare a fost întrebat ce găsim în pădure şi el a zis "prune". La un moment dat eu i-am spus că, de fapt, am mâncat prune, într-o livadă, şi el a confundat cumva pădurea cu livada şi al doilea moment a fost anul acesta, când tot băiatul meu cel mare a înotat la Swimathon pentru a strânge fonduri pentru Plantăm fapte bune în România, ca să facem plantări, şi el a fost în echipa de înotători, alături de mine", a afirmat Viorel Lăcătuş.

"Sunt multe momente care m-au impresionat. Unul dintre ele este cel în care, la plantarea de după Colectiv, oamenii au venit cu numele victimelor de la Colectiv şi le-au prins de puieţii respectivi", a declarat Octavian Berceanu.

"Anul acesta a fost cea mai mare acţiune la care am participat eu. A fost plantată o suprafaţă de 24 de hectare, iar lângă suprafaţa aceea era un dig. Şi de acolo de sus m-am uitat după dig şi am văzut câtă lume era împrăştiată, cum săpau toţi gropi şi cum era împărţită aşa şi se vedea în toate părţile şi mi s-a părut impresionant că lumea poate să se mobilizeze, că este voinţă, că am făcut o mişcare care înfăptuieşte lucruri concrete", a detaliat Alexandru Ilie.

 

Ce măsuri aţi dori să vedeţi din partea Ministerului Mediului în următoarea perioadă?

"Ce ne dorim de ceva timp şi avem nevoie de Ministerul Mediului ar fi facilitarea unei întâlniri între biologi, ecologi, ingineri silvici pentru a şti şi noi exact ce să plantăm şi facem lucrul ăsta pentru că de multe, multe ori au fost biologi care s-au luat cumva de noi apropo de speciile plantate şi mă refer aici la anumite specii invazive cum e salcâmul, dar inginerii silvici ne-au recomandat, conform unui proiect tehnic, să plantăm salcâm în acele zone unde chiar nu merge altceva şi atunci vrem cumva ca mediul academic să rezolve problema asta şi să nu mai sară la noi în momentul în care plantăm conform unui proiect tehnic", a declarat Viorel Lăcătuş.

"Aici e un pic mai complicat. Fac parte din grupul de lucru pe legislaţie, din Ministerul Mediului, şi implicarea statului a fost foarte limitată în trecut. Sper că în viitor se va implica mult mai mult. S-a implicat pe de-o parte Romsilva, prin a ne furniza puieţi, de cealaltă parte au fost unităţile administrativ-teritoriale care ne-au pus suprafeţe la dispoziţie. Nu există un cadru legal bine definit, cum e în alte ţări, în care statul să vină şi cu bani, şi cu suport ca să remediem această situaţie, deficitul de 2.500.000 de hectare. Noi plantăm undeva în România, per total, la 25.000-30.000 de hectare. Dacă o ţinem tot aşa, din momentul ăsta ne sunt necesari 100 de ani ca să împădurim ce avem de împădurit în România", a spus Octavian Berceanu.

"Nişte lucruri au început să se îmtâmple: transparenţa care s-a făcut, în ultima perioda, pentru a vedea ce transporturi sunt autorizate, ce tăieri sunt autorizate, unde sunt probabile nişte tăieri ilegale de păduri şi oamenii având acces la această platformă, pot în continuare să dezvolte lucruri noi", a afirmat Alexandru Ilie.

"Prima şi cea mai importantă, pentru mine, ar fi ca la nivel de acţiuni de împădurire, să aducem laolaltă ingineri silvici, biologi, ecologi pentru că sunt o mulţime de detalii care nu sunt puse la punct acum. Sunt opinii împărţite apropo de specii, ce înseamnă specie invazivă, ce înseamnă acţiuni de împădurire, care este impactul unei acţiuni de împădurire şi să punem la punct bunele practici poate şi mai bine decât sunt până acum de tot ce ţine de acţiunea de împădurire şi creşterea fondului forestier din România; o deschidere mai mare la tot ce înseamnă societate civilă, dar nu neapărat să ajungem să facem presiune în stradă. Poate putem să avem şi un altfel de dialog cu noul ministru şi cu noua echipă", a mai declarat Liana Buzea.

 

 

 

 

 

 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
"Wow, virgini..." Şarapova s-a DEZLĂNŢUIT la ultima conferinţă de presă! Momentul care face înconjurul internetului. VIDEO

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info