Cafeaua ajută la prevenirea cariilor

Postat de Cornelia Vodoiu la 21.05.2009 13:50

sa nu lasam ignoranta si banii sa devina alte doua arme de distrugere in masa. am trait intr-un bucuresti, capitala a iubirii in timpul studentiei 1978-1982. ce ne facem ca cineva ne-a inlocuit ani buni de zile cafeaua cu "nechezol"? oricum , am construit o lume frumoasa pentru ca am baut cafeaua cu cineva drag si am reusit in final sa avem un medic stomatolog in familie si un inginer it , promotia 2007. totul are o masura, depinde de noi sa traim frumos.a.« caria dentara este o boala a smaltului, dentinei si cementului, care produce demineralizarea progresiva a componentei calcificate cu distrugerea componentei organice ce se elimina si duce la formarea unei cavitati permanente la nivelul dintelui. caria dentara este cea mai frecventa boala cronica a speciei umane si in ciuda intenselor cercetari din ultimul secol, o serie de aspecte etiopatogenetice nu sint nici azi elucidate. studiile antropologice ale lui lenhossek demonstreaza aparitia cariilor dentare in perioada neolitica. la populatiile primitive , care se hranesc exclusiv cu produse naturale, caria dentara apare foarte rar, sub 2% din indivizi.caria dentara este mai frecventa la rasa alba. factorii favorizanti exogeni au un rol sigur in producerea cariei dentare. astfel, placa dentara bacteriana alcatuita din resturi alimentare, microorganisme diverse , celule epiteliale descuamate , proteine salivare etc., precede formarea cariilor. placile sint mai frecvente in regiunile unde se formeaza mai usor : pe fisurile suprafetelor ocluzonale, pe suprafetele interdentare, pe portiunile cervicale dentare.suprafetele lipsite de placi dentare, datorita actiunii fiziologice de curatire a dintilor prin bolul alimentar, miscarile de masticatie, miscarile limbii etc. nu fac carii dentare. situatiile patologice ca prezenta protezelor , xerostomia sau lipsa de saliva etc., in care curatirea fiziologica a placii dentare nu se face bine, favorizeaza dezvoltarea cariilor dentare.o serie de cercetari arata ca dietele in care exista un procent ridicat de glucide, in special mono – si dizaharide rafinate, sub forma produselor de cofetarie, sint mai apte de a produce carii, decat dietele in care predomina carnea si grasimile. dintre numeroasele bacterii izolate din cavitatea bucala, lactobacilul , si in ultima vreme unele tulpini de streptococ, sint puse in relatie cu incidenta mai ridicata a cariilor dentare. unii autori considera ca mucina, componenta a salivei, are un efect cariogen, in timp ce reactia alcalina a salivei opereaza ca un factor anticariogen. factorii endogeni , de asemenea , par sa favorizeze aparitia cariilor dentare. astfel , cariile sint mai frecvente in unele cazuri de hipoplazie dentara si anomalii ale smaltului. incidenta simetrica a cariilor la tineri este interpretata ca rezultat al participarii sistemului nervos in producerea bolii. cariile dentare sint mai frecvente in perioada de crestere rapida sau cand organismul este suprasolicitat, la gravide si in perioada de lactatie. » ion caluser, petre florescu, marius morar -« morfopatologie clinica », vol.2, ed.dacia cluj- napoca, 1983, p.191. si b. psihoanalepticele fac parte din categoria substantelor toxice de lupta neletale.din categoria psihoanalepticelor fac parte si escitantele corticale :1.derivatii beta-feniletilaminei (amfetaminele) si 2.alcaloizii purinici.
a) alcaloizii purinici cafeina, teobromina, teofilina prezinta implicatii toxicologice acute (abuz de cafea la persoane neobisnuite sau utilizarea cafelei ca abortiv), accidente terapeutice (administrarea cafelei in contraindicatii) si prin toxicomaniile minore : cafeismul si teismul.actiunea toxica se caracterizeaza prin excitarea snc si efecte cardiovascualare. doza letala la adult este apreciata la 10 g cafeina. se citeaza un caz letal dupa 32 de cesti de cafea.intoxicatia cronica se manifesta prin tulburari neuropsihice (cefalee rebela la medicatia antialgica, tulburari auditive –zgomote in urechi, tulburari vizuale –scantei sau muste zburatoare in campul vizual, neliniste, nevralgii faciale , somn agitat, tremuraturi ale degetelor, scaderea acuitatii inteligentei), tulburari cardiovasculare (palpitatii, aritmii, puls accelerat), poliurii, tulburari digestive neuropsihice , cardiace si renale. » « martian cotrau, lidia popa, teodor stan. nicolae preda, maria kincses- ajtay – « toxicologie », ed.didactica si pedagogica , bucuresti, 1991, p.158. cu drag, profesor+chimist+ofiter cornelia vodoiu.