|
EXPERIMENTE Un profesor de la Carol Davila a studiat efectul muzicii
Cum se comportă creierul când ascultă manele
de Milena NIŢĂ | 22 DECEMBRIE 2008
Simfoniile lui Mozart impulsionează procesele imunitare şi sunt recepţionate 100% de creier
Manelele „ating” doar planul instinctual, nu şi pe cel cognitiv
Muzica are cel mai bun efect terapeutic atunci când ascultăm ceea ce ne place
Stresul acumulat peste zi poate fi înlăturat cu ajutorul muzicii clasice, care reuşeşte să activeze structurile anumitor zone din creier. „Muzica clasică înlătură stresul psihic cauzat de abundenţa de informaţii şi solicitarea proceselor voliţionale (care ţin de voinţă, n.n.) necesare unor decizii permanente în regim de criză de timp. Toate exemplele de stres care afectează prioritar emisfera cerebrală stângă sunt contrabalansate de activarea emisferei cerebrale drepte prin influenţa artei, în special a muzicii”, susţine prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, şeful Catedrei de Psihologie Medicală şi Psihosomatică a Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti.
Profesorul spune că muzica activează structurile unor zone din creier care au un efect euforizant şi de înlăturare a oboselii. Muzica ne poate face să ne simţim mai bine, ne învigorează, ne dă energie sau ne poate emoţiona până la lacrimi. Toate aceste efecte ale terapiei prin muzică se datorează eliberării de endorfine, cunoscute şi ca „hormonii fericirii”. Atunci când ascultăm melodiile preferate, creierul nostru emană endorfine, care ne dau acea stare de bine. Endorfinele se aseamănă, din punct de vedere al structurii chimice, cu morfina – un drog cu efecte euforizante, dar care generează efecte secundare severe. „Trebuie recunoscut că atunci când muzica ne place în mod deosebit – fie că este vorba de simfonii, muzică de dans, populară – are loc o stimulare a proceselor imunitare, ceea ce pe termen lung, pentru cei ce se bucură zilnic de binefacerile muzicii sau de a cânta, fie vocal sau instrumental, poate să contribuie la prelungirea vieţii”, subliniază prof. Iamandescu.
Muzica populară activează 50% din scoarţa cerebrală, cea clasică 90%
Specialistul spune că muzica mai are şi o acţiune analgezică, în afara celei euforizante, motiv pentru care ea mai este întrebuinţată de unii medici în combaterea durerii pre-şi postoperatorii. Profesorul Bradu Iamandescu consideră însă că muzica are cel mai bun efect dacă ascultăm numai ceea ce ne place.
„S-a demonstrat prin tomografii computerizate cu pozitroni că sub acţiunea muzicii sunt activaţi foarte mulţi neuroni, zone întregi ale scoarţei cerebrale care sclipesc sub forma unei luminiţe roşii. Astfel, muzica uşoară sau populară activează sub 50% din scoarţa cerebrală, muzica simfonică modernă 60-70%, muzica clasică ajunge până la 90% şi numai Mozart atinge 100%. Sunt specialişti care spun că muzica lui Mozart «se mulează» cel mai bine şi atunci când îl asculţi scoarţa cerebrală parcă îţi ia foc, dar eu sunt de părere că şi în cazul altor compozitori situaţia poate fi similară”, adaugă prof. Iamandescu. De aceea, în meloterapie se vorbeşte despre „efectul Mozart”.
Din manele ne alegem doar cu ritmul
Medicul vorbeşte şi de primitivismul mental al celor care ascultă manele. „Muzica ne afectează pe trei niveluri: intelectual (cognitiv), afectiv şi instinctual. La nivel cognitiv, muzica clasică, de cameră sau de operă influenţează persoanele cu un nivel de inteligenţă ridicat şi nu neapărat cu o cultură muzicală deosebită. Pe plan afectiv suntem influenţaţi de melodie, iar la nivel instinctual suntem impulsionaţi de ritm. Manelele, de exemplu, se bucură de popularitate printre oamenii simpli, deoarece sunt bine ritmate, deci ating planul instinctual, dar deloc pe cel cognitiv“, subliniază prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu.
Specialistul spune că terapia prin muzică ar trebui să se numească muzicoterapie, şi nu meloterapie, pentru că, în afara melodiei, ne influenţează şi ritmul, şi armonia.
|
EDITORIAL 
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de gandul.info la 21.12.2008 21:52
Stresul acumulat peste zi poate fi înlăturat cu ajutorul muzicii clasice, care reuşeşte să activeze structurile anumitor zone din creier. „Muzica clasică înlătură stresul psihic cauzat de abundenţa de informaţii şi solicitarea proceselor voliţionale (care ţin de voinţă, n.n.) necesare unor decizii permanente în regim de criză de timp.