Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
1233 vizualizări 26 dec 2017

Numărul femeilor cu probleme la sâni creşte alarmant în fiecare an, astfel că, în prezent, o femeie din şapte are o anomalie la nivelul sânilor, potrivit rezultatelor campaniei „Nu am făcut destul”, derulată la nivel naţional, în peste jumătate dintre judeţele României, de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. 

Examinările gratuite din octombrie şi noiembrie, făcute de medici rezidenţi şi studenţi medicinişti din Iaşi, au scos la iveală faptul că peste 15% dintre femeile testate prezentau anormalităţi la sâni şi aveau nevoie de un control de specialitate. Mai grav, aproape 50% dintre acestea aveau formaţiuni de natură canceroasă. 

Totodată, examinările făcute în timpul acestei campanii arată că 8 din 10 femei nu făcuseră înainte un control medical la sân. 5% dintre ele au un istoric în ceea ce priveşte cancerul de sân în familie. 

Alături de cancerul de col uterin, cancerul de sân omoară anual peste 4.000 de femei în România. Aceste cifre dezolante ar putea fi evitate dacă femeile ar merge anual la un control ginecologic. 

Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.

„În momentul când noi palpăm o formaţiune la nivelul sânului, dacă aceea este canceroasă, de cele mai multe ori, palparea unei leziuni şi în funcţie de topografia ei, dacă este situată mai profund în sân sau situată mai spre tegument, ea este de obicei de minimum 1-2 centimetri. Mamografia evidenţiază leziuni milimetrice, deci, pe care noi nu le palpăm”, explică medicul ginecolog.

De aceea, mamografia reprezintă o metodă prin care diagnosticul de cancer de sân se pune precoce, adică atunci când nu poate fi diagnosticat la un consult ginecologic şi nu pot ridica suspiciunea nici măcar pacientei care îşi face autopalparea sânilor acasă. Supravieţuirea şi tratamentul în cazul tumorilor în stare incipientă dau cifre diferite faţă de cazul în care tumora este deja într-un stadiu avansat şi, foarte probabil, a invadat şi alte zone din vecinătatea sânului. Cel mai adesea, cancerul de sân se transmite ganglionilor axilari.

„În ceea ce priveşte cancerul de sân, autopalparea rămâne prima măsură. Apoi, orice modificare la nivelul sânului trebuie să fie un factor de alarmă. Prin orice modificare înţelegem orice modificare de dimensiune, de aspect, de consistenţă, de culoare, orice secreţie apărută la nivelul mamelonului trebuie să fie un factor de alarmă, mai ales dacă această secreţie este în afara intervalului în care femeia este însărcinată sau alăptează, orice modificare a mamelonului. Aceştia sunt factori de alarmă care trebuie să determine pacienta să meargă la medicul de familie, dacă nu mai departe la medicii specialişti pentru a obţine un diagnostic cât mai precoce”, a explicat şi medicul oncolog Laurenţiu Simion.

Româncele, reticente când vine vorba despre vizita la medicul ginecolog

Rezultatele campaniei „Nu am făcut destul” arată că medicii şi voluntarii care au mers pe teren să le testeze gratuit pe române s-au lovit, mai mult decât în anii trecuţi în care a fost derulată campania, de refuzul femeilor. Acestia au întâlnit foarte multe femei reticente, care au refuzat pur şi simplu să vină să facă o examinare gratuită. Chiar şi atunci când erau informate despre riscurile bolii, tot nu se lăsau convinse.

Multe dintre ele consideră că sunt deja bătrâne, iar un control la o vârstă mai înaintată nu-şi mai are rostul. „Eu sunt bătrână, mama, de ce să mai vin la control” sau „Vai, dar cum să mă dezbrac eu aşa, în faţa oamenilor”, sunt doar două dintre replicile pe care le-au auzit voluntarii de la femeile din zona Moldovei.

Au fost şi câteva cazuri, în care, după îndelungi rugăminţi de a veni totuşi să facă o examinare, unele femei au spus că fie, vin, dar că în nici un caz ele nu se dezbracă. Totodată, foarte multe dintre femeile din zonele rurale spun că se tem să meargă la un control de specialitate, iar acest lucru nu face decât să agraveze situaţia. Multora dintre acestea le este frică să afle că suferă de vreo boală gravă, altora le este jenă să se dezbrace în faţa medicului şi mai este şi categoria femeilor care nu au bani şi nu pot plăti un consult la medicul specialist.

„Ne bucurăm totuşi că am reuşit să le facem pe câteva dintre femeile pe care le-am întâlnit în cadrul acestei campanii să conştientizeze că nu au de ce să se teamă şi, mai mult, că îşi fac lor înseşi un bine dacă apelează la medicul specialist atunci când simt că ceva nu este în regulă”, spune Cezar Irima, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Controalele periodice de la vârste tinere: salvarea româncelor de la moarte

Cancerul se dezvoltă la orice vârstă şi, potrivit medicilor, în ultimii ani apare de la vârste tot mai tinere, atât în ceea ce priveşte sânul, cât şi colul uterin. Cele mai tinere paciente dezvoltă cancer de sân începând chiar de la 18 – 19 ani. Medicul oncolog Laurenţiu Simion a explicat că în cazul cancerului, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât boala evoluează mai repede. „Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât viteza de refacere a ţesuturilor, de creştere a celulelor, este mai mare. În momentul în care ajunge la 90 de ani şi îi ia două săptămâni să se vindece o zgârietură la un deget şi celulele tumorale cresc şi ele mai încet, se dezvoltă mai încet”, explică medicul.

Tot în ceea ce priveşte în special femeile tinere, poate apărea o piedică psihologică în momentul în care tratamentul pentru cancerul la sân, spre exemplu, se poate reduce la mastectomie, adică la îndepărtarea sânului.

„În ceea ce priveşte sânul, temerea destul de mare a femeilor este legată de aspectul pe care îl vor avea, de relaţia în continuare cu sexul opus, de gradul de acceptare în continuare de către partener, indiferent că este soţ, prieten sau ce relaţie are femeia respectivă. Multe dintre femeile tinere se bucură de posibilitatea reconstrucţiei şi o văd ca pe o speranţă de care se agaţă: ‘Ok, dacă îmi merge bine, peste un an sau doi, când este totul în regulă se poate face asta’. Noi încurajăm femeile în ideea asta fiindcă fiecărui pacient îi trebuie un suport psihologic, o speranţă de care să se agaţe ca să meargă mai departe, să se agaţe”, explică medicul.

Pentru a evita aceste situaţii, femeile sunt sfătuite ca „Ori de câte ori apare o problemă de sănătate să se prezinte la medic, să nu aştepte să treacă de la sine. Uneori va trece, alteori nu. Nu îţi poţi asuma riscul acesta. Apoi, măsurile corecte de igienă, măsurile de igienă a vieţii sexuale, atenţie la parteneri, folosirea prezervativului de câte ori e necesar, vaccinările trebuie făcute”, după cum concluzionează medicul Laurenţiu Simion. 

 

 

 

Citește și: