Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
1533 vizualizări 15 mai 2017

Aproximativ 6% dintre români sunt diagnosticaţi cu astm, potrivit Societăţii Române de Pneumologie, reprezentând undeva între 800.000-1.000.000 pacienţi. De partea cealaltă, la nivel european, numărul de persoane cu astm bronşic ajunge la 30.000.000, aproape 20% suferind de astm sever.

Conform celui mai recent studiu al Societăţii Europene de Pneumologie (ERS), în fiecare săptămână, 1 din 5 pacienţi cu astm sever suferă o criză atât de severă, încât nici măcar nu poate solicita ajutor. Toate acestea pentru că pacienţii încă nu ştiu că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc.

Dacă unii factori de risc nu pot fi controlaţi (cum ar fi sexul – femeile fac mai des astm decât bărbaţii – sau istoricul familial de alergii sau astm bronşic – frecvent, persoanele cu astm bronşic au rude care se confruntă cu aceeaşi afecţiune sau sunt alergice), există un număr de factori de risc care pot fi controlat şi care, deci, ar putea fi evitaţi astfel încât să le îmbunătăţească pacienţilor calitatea vieţii:

- fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm ani apar la fumători;
- factorii de mediu: astmul ocupaţional poate apărea ca o reacţie la anumiţi alergeni de la locul de muncă;
- praful: expunerea la praf este asociată cu un risc crescut de astm bronsic;
- gândacii: s-a demonstrat că oamenii ce care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe şanse să facă astm decât ceilalţi

Prevenţia este, de asemenea, extrem de importantă. Cei care nu au fost încă diagnosticaţi, dar au simptome respiratorii sugestive pentru astm, sunt alergici ori au rude care au fost diagnosticate cu astm, este esenţial să se prezinte la medic pentru controale de rutină. 

Astmul este o boală destul de costisitoare, astfel că, la nivel european, costul total anual al acestei boli a fost estimat la 19,3 miliarde de euro. Asta pentru că 3 din 10 pacienţi diagnosticaţi cu astm ajung să lipsească de la locul de muncă sau de la şcoală din cauza spitalizării sau a tratamentului de urgenţă pentru această afecţiune. Absenteismul ajunge, în medie, la 7 zile/an/pacient. 

De asemenea, 1 pacient din 5 ajunge să nu poată munci sau studia din cauza faptului că suferă de această afecţiune. 

În ceea ce priveşte mortalitatea datorată acestei suferinţe există un studiu făcut doar la nivelul Marii Britanii, unde 45% dintre pacienţi au decedat pentru că nu au apucat să solicite asistenţă medicală sau pentru că nu s-au tratat corespunzător. 

Citește și: