Publicat

5

aprilie

2017

09:30

1914

vizualizări

Unul din trei români se confruntă cu o problemă pe care o ignoră, dar care poate fi fatală

Peste jumătate din populaţia Europei se confruntă cu probleme legate de greutate, traduse prin numărul mare de persoane supraponderale sau obeze. România se situează, potrivit datelor din 2014 la coada acestui clasament, în ţara noastră fiind înregistrat cel mai mic număr de persoane obeze din Uniunea Europeană. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că românii nu trebuie să fie atenţi când vine vorba despre acest aspect, având în vedere că în conformitate cu distribuţia Indicelui de Masă Corporală (IMC), 33% din populaţia României este supraponderală, iar 15% obeză, potrivit unui studiu ISRA Center.

Unul din trei români se confruntă cu o problemă pe care o ignoră, dar care poate fi fatală

Peste jumătate din populaţia Europei se confruntă cu probleme legate de greutate, traduse prin numărul mare de persoane supraponderale sau obeze. România se situează, potrivit datelor din 2014 la coada acestui clasament, în ţara noastră fiind înregistrat cel mai mic număr de persoane obeze din Uniunea Europeană. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că românii nu trebuie să fie atenţi când vine vorba despre acest aspect, având în vedere că în conformitate cu distribuţia Indicelui de Masă Corporală (IMC), 33% din populaţia României este supraponderală, iar 15% obeză, potrivit unui studiu ISRA Center.

Obezitatea nu este o problemă numai prin sine, ci prin faptul că provoacă probleme majore de sănătate precum bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul metabolic, dar şi anumite afecţiuni cu substrat psihologic. 

Problemele legate de creşterea în greutate pot fi cauzate de factorii genetici, însă cel mai des acestea îşi au originea în alimentaţia necorespunzătoare stilului de viaţă. 

În ceea ce priveşte populaţia României, deşi datele la nivel european arată o situaţie bună pentru români în ceea ce priveşte normoponderalitatea, realitatea dovedeşte că, în conformitate cu distribuţia Indicelui de Masă Corporală (IMC), doar 44% dintre românii de peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% sunt obezi şi 5% sunt subponderali. 

Ceea ce se întâmplă după vârsta de 35 de ani este cu adevărat îngrijorător. Această limită coincide cu scăderea numărului de persoane cu o greutate normală. De asemenea, doar 3 din 10 români cu vârsta de peste 55 de ani au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi. 

Un sondaj realizat în rândul a 1.005 respondenţi, eşantion reprezentativ la nivel national pentru populaţia din Romania, cu vârsta de peste 15 ani, arată că există o corelaţie între nivelul de educaţie şi obezitate. 

Dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%.

Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Percepţia asupra propriei condiţii fizice nu este întotdeauna obiectivă. Astfel, 23% dintre românii ce îşi descriu propria greutate între limitele normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi conform IMC.

Aceste cifre se datorează şi modului în care românii se raportează la produsele pe care le consumă. 

Astfel, doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiţia fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populaţiei supraponderale sau obeze.

De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară şi 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii. Nici conţinutul de zahăr sau glucide ori cel de grăsimi nu este îngrijorător pentru aproape jumătate dintre români. Totuşi, persoanele supraponderale, nu şi cele obeze, sunt mai atente la astfel de informaţii.

În ciuda faptului că se preocupă foarte puţin de aportul caloric al alimentelor consumate, în ultimii 3 ani, datele arată că peste 9 din 10 români şi-au schimbat cel puţin un obicei legat de alimentaţie. Astfel, 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume. Totodată, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri. Câţiva români au făcut schimbări decisive, excluzând total din alimentaţie anumite alimente. De exemplu, 9% au renunţat la zahăr. Şi alte alimente urmează parcursul eliminarii în timp din alimentaţie: carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunţat 9%, iar 5% nu mai consumă sare.

Schimbări alimentare benefice pentru sănătate precum evitarea zahărului sunt mai răspândite în rândul populaţiei obeze. Se observă aşadar că 18% dintre persoanele obeze au renunţat la zahăr, în timp ce doar 5% dintre cei din grupul normoponderal au luat aceeaşi decizie.

De asemenea, o schimbare benefică poate fi considerată şi creşterea consumului de produse din agriculura ecologică. În ultimii 3 ani alimentaţia a 18% dintre români s-a schimbat şi în privinţa includerii mai multor alimente bio/ eco in meniu. 37% dintre români cumpără produse din agricultura ecologică cel puţin o dată pe săptămână şi doar 16% exclud aceste produse din coşul de cumpărături. Procentul include produsele ambalate sau neambalate, indiferent de sursa cumpărăturilor, supermarket, piaţă agroalimentara sau alţi furnizori. Având în vedere segmentul superior de preţ pentru produsele bio ambalate, comparativ cu alternativele, preferinta pentru acestea este mai degrabă manifestă în rândul persoanelor cu venituri mari şi educaţie superioară.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţie FĂRĂ PRECEDENT a premierului Slovaciei. Scandalul capătă proporţii neaşteptate iniţial: acuzaţii incredibile la adresa Germaniei şi a Italiei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info