Paradoxuri Anul 18 - tranziţia continuă

2007 - lumini şi umbre în Educaţie

Lecţie deschisă de învăţătură

9 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Poiana Negustorului, Bacău, şcoala unde fraţii vin cu schimbul, din cauza sărăciei

Şcoala violenţei

Elevi snopiţi în bătaie de colegii lor, sau de părinţii altor colegi, umpluţi de sânge de profesorii lor şi chiar înjunghiaţi, pe stradă, de membrii găştilor de cartier. Nici anul 2007 nu a făcut rabat de la violenţa manifestată în şcolile României, chiar dacă Ministerul Educaţiei a dezvoltat o strategie de stopare a acestui fenomen.

În 80% din licee şi 73% din şcoli, violenţa este la ea acasă. Nici nu a început bine anul 2007, că trei elevi bucureşteni i-au bătut măr pe paznicii Şcolii 189 şi au ameninţat-o şi au îmbrâncit-o pe directoare. În mai, Constantin Florin Anton, elev în clasa a VII-a, la Grupul Şcolar Dumbrăveni, din Suceava, a murit la câteva zile după ce doi colegi dintr-o clasă mai mare l-au bătut cu pumnii şi picioarele.

În toamnă, doi elevi bucureşteni au fost înjunghiaţi, ziua în amiaza mare, într-un autobuz plin cu oameni, de către şase tineri. Spre sfârşitul anului, un elev băcăuan a fost bătut cu pumnii şi cu picioarele de cinci colege. Autorităţile nu au încă date despre cazurile de violenţă din acest an, dar, anul trecut, au fost înregistrate aproape 3.000 de cazuri. (E.L.)

4 rectori la Oradea, conflicte deschise la UVT şi „Petre Andrei”

Scandalurile nu au ocolit universităţile, nici în anul 2007. Tonul a fost dat, în luna martie, la Oradea, o dată cu emiterea ordinului de suspendare a rectorului Maghiar, cercetat penal, pentru un prejudiciu de 900 de miliarde de lei vechi.

După numirea unui rector interimar, în persoana lui Teodor Leuca, în 18 aprilie, Senatul universităţii l-a desemnat în fruntea universităţii pe Vasile Bara, pentru ca o săptămână mai târziu, alegerile să fie invalidate, iar universitatea să îl ungă în funcţie pe Cornel Antal.

Universitatea de Vest din Timişoara s-a aflat şi ea, la rându-i, sub reflectoare, după ce 5 profesori reuniţi sub titulatura de Grupul pentru Reformă Universitară, au acuzat mai multe cadre universitare de plagiat, nepotism şi încălcarea legii, cerând demiterea din funcţie a rectorului Ioan Mihai.

Universitatea „Petre Andrei” a trecut, la rându-i, printr-un scandal monstru, începând anul universitar cu doi rectori. Deşi MECT a stabilit un plan de măsuri pentru universitatea privată ieşeană, Cristian Adomniţei a refuzat să-l confirme în funcţie pe rectorul Doru Tompea, aruncând în incertitudine soarta a mii de studenţi. Situaţia rămâne explozivă, la limita legii şi după cum arată lucrurile, nici în 2008, nu sunt şanse ca legea să guverneze această instituţie. (R.F.)

De la profesorul Bologna la topul şpăgii

În luna martie, UNSR a publicat, în urma discuţiilor purtate cu studenţii din ţară, topul tehnicilor de copiat la examene. Cea mai la modă metodă de trişat s-a devedit a fi, în 2007, hands free-ul („metodă aproape imposibil de depistat, cu o rată de promovabilitate de 100%”). Pe locurile următoare au fost „servitele”, copiuţele, zgâriatele, dar şi colegii din faţă sau de alături. Tot cei de la UNSR au făcut valuri cu topul şpăgilor de la examene.

Pe primul loc, cu sume ajungând până la 1.500 de euro, s-a clasat şpaga dată de studenţii medicinişti, cu precădere cei străini. Şi studenţii de la Drept plătesc, conform acestui clasament, până la 300 de euro pe examen, în timp ce la Inginerie se dau între 50 şi 300 de euro, la ştiinţe economice, până la 200 de euro, iar la ştiinţe umaniste, între 40 şi 700 de lei.

Rectorii, simţindu-se vizaţi, au cerut cazuri concrete. Bineînţeles că nimenu nu a suflat o vorbă. În cadrul proiectului „Constructio Academica”, ANOSR i-a premiat pe acei profesori, nominalizaţi de studenţi, ca fiind demni de a purta titlul de „profesor Bologna”. Nume mari ale învăţământului românesc, cum ar fi Marius Andruh, Eugen Noveanu, Mircea Miclea, s-au aflat pe această listă, iar profesorii au fost premiaţi la Sibiu. (M.C.)

Sindicatele au obţinut prima victorie împotriva Guvernului

De la începutul anului, reprezentanţii MECT au anunţat că salariile dascălilor vor creşte în 3 tranşe: 5% de la 1 ianuarie, 2% de la 1 aprilie şi 15% de la 1 octombrie, lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat.

Problemele au apărut, însă, pe parcursul anului, când sindicaliştii au reclamat, în repetate rânduri, că ministerul nu îi consulta cu privire la modificările aduse legilor învăţământului. În februarie au apărut ameninţările, cu boicotarea sfârşitul de an şcolar. Sindicaliştii acuzau MECT de neprofesionalism şi de acţionare după comenzi politice. La începutul lui mai, profesorii au dat în judecată Guvernul, pentru salariul minim de 880 RON. FSLI a fost prima federaţie sindicală, care a câştigat procesul pe această temă, la Dolj, obligând unităţile şcolare să plătească diferenţele salariale.

În noiembrie, peste 25.000 de dascăli din toată ţara, membri de sindicat FEN, au fost în grevă de avertisment, protest dezaprobat de celelalte două federaţii ale preuniversitarului şi de MECT. Anul 2007 s-a terminat cu greva de avertisment a celor peste 70.000 de cadre didactice de la „Spiru Haret” şi FSLI. Pe ultima sută de metri, s-a aprobat amendamentul care prevede majorări salariale de 10% pentru toţi dascălii. Celelalte revendicări încă nu au fost soluţionate, sindicatele ameninţând cu noi proteste, în 2008. (M.C.)

Criza grădiniţelor se va perpetua şi în 2008

Încă de la începutul anului, ziarul nostru a semnalat că 10.000 de copii nu vor putea fi înscrişi în grădiniţele bucureştene, în primul rând pentru că nu există suficiente locuri şi, în al doilea rând, pentru că edilii sectoarelor Capitalei nu se preocupă aproape deloc de construirea altor grădiniţe. Eforturile Inspectoratului Şcolar Bucureşti de a crea 2.200 de locuri, prin supraaglomerarea grupelor, nu a reprezentat decât o soluţie de compromis, însă primarii, cărora li s-au dat fonduri guvernamentale pentru rezolvarea problemei, au avut alte preocupări şi au pierdut banii. În unele cazuri, unde Guvernul a alocat şi câte 2.000 mii lei pentru construirea unei grădiniţe, primarii de-abia au realizat studiul de fezabilitate, acum, la sfârşitul anului.

Lipsa locurilor din grădiniţe nu se înregistrează doar la nivelul Bucureştiului, ci şi în Constanţa, Iaşi, Cluj, Ploieşti şi Târgu Mureş. Criza locurilor în grădiniţe se datorează creşterii natalităţii, dar şi numeroaselor retrocedări de clădiri în care funcţionau şi grădiniţe: 299 de clădiri au fost sau vor fi retrocedate numai anul acesta. (E.L.)

Rezultate dezastruoase la evaluările internaţionale

În luna iulie, ziarul „Gândul” vă prezenta câteva dintre concluziile raportului realizat de Banca Mondială (BM), cu privire la educaţia din România. BM remarca faptul că, în România, norma didactică a cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial este la aproape jumătate faţă de media OECD. Raportul atrăgea atenţia că salariile sunt prea mici, investiţia în educaţie prea scăzută, şi, uneori, decidenţii sunt blocaţi din cauza sindicatelor. Recomandarea era să fie acordaţi mai mulţi bani învăţământului, dar numai dacă aceste cheltuieli sunt corelate cu o agendă a reformei şi un plan strategic. Spre sfârşitul anului au fost publicate şi rezultatele evaluărilor internaţionale PISA şi PIRLS. La PISA, România s-a clasat ultima din UE, fiind pe locul 47 din 57 de ţări participante. Scorul obţinut, 418, a fost sub media OECD. Deşi la PIRLS 2001 eram peste media OECD, la testarea PIRLS 2008 România, a căzut sub această medie, ţara noastră obţinând locul 36, din 45 de state. (M.C.)

ARACIS - monopolul evaluării calităţii

În premieră naţională, 9 universităţi de stat şi una privată au trecut, anul acesta, prin filtrul evaluării instituţionale. Deşi, în planul Ministerului Educaţiei, ce a finanţat pilotarea, mai figura şi Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, experţii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) nu au fost capabili să treacă pragul respectivei instituţii de învăţământ, aflată în plin scandal, luând, în schimb, la puricat, Universitatea „Vasile Goldiş”, din Arad, ce s-a înscris în proces pe banii proprii.

Prin evaluarea pilot de vara trecută, MECT a asigurat ARACIS-ului un veritabil monopol asupra pieţei româneşti a asigurării calităţii, ignorând cu desăvârşire celelate două agenţii de acreditare, înfiinţate prin decizii judecătoreşti. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe voci din mediul universitar au cerut liberalizarea masteratelor şi doctoratelor, astfel încât, o dată trecute prin evaluarea ARACIS, universităţile să nu mai fie nevoite a cere acordul agenţiei pentru înfinţarea de noi programe.

În timp ce proiectul de lege cu pricina se află în proces de promulgare la preşedinţie, ARACIS-ul încearcă din răsputeri să-şi recupereze această sursă de venit. (R.F.)