Aproape jumătate dintre români sunt nemulţumiţi de cum se face şcoală
Aproape jumătate dintre români sunt nemulţumiţi de cum se face şcoală
În timp ce jumătate dintre români sunt nemulţumiţi de şcolarizarea autohtonă, studenţii sunt din ce în ce mai încrezători în privinţa perspectivelor de carieră
Modul cum se face carte în România îi nemulţumeşte pe aproape jumătate dintre cei care beneficiază de sistemul de învăţământ. 44% dintre români nu privesc cu ochi buni şcolarizarea autohtonă, doar 13% declarându-se mulţumiţi de educaţia românească. Persoanele cu studii superioare sunt mai înclinate să aibă o atitudine critică faţă de învăţământul românesc actual şi faţă de modul în care acesta a evoluat în ultimii 15 ani, 60% dintre acestea fiind nemulţumite iar 74% consideră că şcoala are o calitate mai scăzută decât în trecut.
Potrivit unui studiu realizat, luna trecută, de Gfk România, pe un eşantion de o mie de persoane, elevii şi studenţii au o părere mai bună decât restul românilor despre sistemul care îi pregăteşte: doar un sfert fiind nemulţumiţi, restul fiind neutri. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul celor care au făcut şcoală în anii '50-'70, jumătate dintre aceştia arătându-se nemulţumiţi şi două treimi considerând că şcoala românească este lipsită de calitate. Un alt studiu, făcut public ieri, arată, însă, că din ce în ce mai mulţi studenţi români sunt optimişti în privinţa viitorului profesional. Dacă, în 2007, 58% dintre tineri erau încrezători în privinţa perspectivelor de carieră, anul acesta procentul a ajuns la 70%, aproape la fel de ridicat ca în cazul studenţilor germani (74%).
Din sondajul realizat de Continental AG reiese că marea majoritate a studenţilor şi-ar schimba locul de muncă pentru pentru un salariu mai bun şi un mediu de lucru favorabil şi că 56% dintre aceştia ar accepta o ofertă de muncă în străinătate.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















17 Comentarii [+] Adauga un comentariu
ÅžtiaÅ£i că astăzi, la ora 15,30, la Inspectoratul Åžcolar JudeÅ£ean ArgeÅŸ au fost schimbaÅ£i, a doua oară într-o lună (prima schimbare, a celor cu concurs, avusese loc pe 10 septembrie), toÅ£i inspectorii pesediÅŸti ai acestei instituÅ£ii? Pe deciziile lor nu este scris niciun motiv, ci numai că aÅŸa, netam-nesam, le încetează activitatea, deÅŸi aveau delegaÅ£ii pe tot anul ÅŸcolar sau până la organizarea unui concurs. Acum înÅ£elegem de ce acest Boc vitupera împotriva ordinului doamnei Andronescu ca numirile să fie controlate de minister. Se pare că unii din nou-numiÅ£i (aÅ£i ghicit: pedeliÅŸti) au obÅ£inut chiar încuviinÅ£area acestui Boc. Oricum, clona sa ÅŸi a lui Băsescu de la ArgeÅŸ, Gabriel Bratu, demis în ultimii patru ani de patru ori (!) ÅŸi repus în drepturi de tot atâtea ori de justiÅ£ie, întrece orice record în materie de încălcare a bunului-simÅ£, a legilor etc.: a demis numai în ultima lună 45 de inspectori, iar în nefasta sa carieră de inspector general cum nu s-a mai văzut, peste 130 de inspectori ÅŸi sute de directori de ÅŸcoli. Acum ne putem explica ÅŸi statistic haosul din învăţământ, haosul generalizat din Å£ară. Dacă acesta este stat de drept, dacă aceasta este reformare a statului, clamată tot mai nervos de Pedagogul NaÅ£ional Emil Boc (care ÅŸtie pedagogie din familie, fiindcă are, vezi Doamne, un copil în clasa a VII-a), atunci acceptăm că trăim în universul ficÅ£ional al lui Orwell, din "1984" ÅŸi mai ales din "Ferma animalelor".
Vă daÅ£i seama acum de ce am ajuns, în ultima vreme, la asemenea rezultate greu acceptabile pentru ÅŸcoala românească.
Domnule Raul Florea ÅŸi doamnă Mandas-Vergu, de ce nu faceÅ£i o anchetă de presă la ArgeÅŸ? AÅ£i avea de scris seriale de reportaje de anchetă, iar pe bebeusul Gabriel Bratu l-aÅ£i băga în cartea recordurilor, dacă nu-l bagă cineva, până atunci, unde trebuie!
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
daca ai fi in situatia mea?
sunt parinte de elev aflat in pragul examenului de *=bacalaureat,in conditiile in care dupa 4 ani de liceu este deja la al treilea profesor de matematica ,ce preda la clasa ,intr-un liceu aflat in mijlocul bucurestiului.
cand iti vine copilul acasa si-ti spune ca vrea niste ore de meditatii cu un renumit profesor din liceu,nu cu cel care preda la clasa;ca asa simte el,ca are nevoie pentru a face o recapitualare a materiei din a 10-a si a 11-a mai e cum mai e!
dar cand iti pune capsuna pe tort:700 de euro anul de meditatie=atat are taxa domn'profesor...parca-mi aduce aminte de domnu'doctor ,care fiind intrebat de costul operatiei intr-un spital de stat,raspunde familiei pacientului ca el percepe taxa la privat de 600 de euro!
incredibil,m-au apucat nervii si ...concluzia?
va las sa o "trageti"dvs.!!!
cu zdrentele de profesori pe care le avem ce scoala sa se faca in romania ?
foarte adevarta ai intereseaza greve doar si dclarartii nu procesul educativ Sunt scolii date in judecata d eaprintii de buni ce sunt
La generala 24 in Timisoara sunt scoli cu 15 elevii si 17 elevii si ei nu mai pot si lagenerala 18 Timiosara 19 elevii si 15 si vai de ei nu mai pot si nu dau nici raspuns la seseizari ce li se fac niste nesimtiii spagari si nemernici ZDRENTE
mint asupra numarului de elvii ca niste nesimtii
ADEVARAT ARTICOL UITATI CE ATI SCOS IN PARLAMNET CE NESIMTITI
zdreantza e *
cu salariile de gunoieri ce le au,cadrele didactice incearca totusi sa faca oameni din niste copii trimisi la scoala de catre parinti doar pt ca n au cu cine sa i lase acasa.
http://www.adevarul.ro/articole/ultimatum-adevarul-scoateti-proastele-obiceiuri-din-scoli.html
http://www.adevarul.ro/articole/oradea-scandal-in-prima-zi-de-scoala.html
Uitati de ce in articol in adevarul cate adevarruri zice cum ne seaca de bani astia
Invatamantul romanesc, altfel ...,,domeniu de interes national'', a ajuns, ca si alte domenii de activitate, complet politizat.Mare, foarte mare instabilitate in ceea ce priveste conducerea sa, pe criterii numai politice, fara sa se aiba in vedere valoarea celor indrituiti s-o faca.Sistemul capitalist, cu specificul sau, cu imprumuturile si inspiratiile de la vecini, se afla in derulare.Experimentele frecvente facute pe elevi, instabilitatea sistemului de invatamant, conceptia libertina a elevului si, in special, a parintelui ,dar nu, in ultimul rand, denigrarea procesului de invatamant(in special a educatorilor din scoala), ca sa nu mai spunem felul in care este remunerat- iata cateva cauze de regres in educarea si instruirea elevilor.Tot ce se face,ori nu, in invatamant, inseamna...educatoare, invatator, profesor-fara a aduce in discutie si ceilalti factori educationali: familia, societatea etc.
profesorii nu au salarii mici. Titularii castiga intre 15-25 milioane pe luna in mana, "muncesc" 3 ore pe zi, 7 luni pe an. La ore predau execrabil si se comporta ca nishte cersetori pt ca ashteapta spaga. sa vina in mediul privat unde pt 15 milioane se mun ceshte 10-12 ore pe zi, cu mari responsabilitati shi stres. Sa nu se mai victimizeze atat profesorii ca sunt penibili.