Care e miza grevei generale: tăierea sporurilor profesorilor însemană o economie de 250 de milioane de lei pe lună
Lupta dintre profesori şi guvern are o miză de 250 de milioane de lei pe lună, sumă ce reprezintă contravoaloarea tuturor sporurilor pe care statul le acordă cadrelor didactice din învăţământ. Practic, prin tăierea sumelor suplimentare, pentru perioada octombrie-decembrie 2009, pe care dascălii le încasează lunar guvernul a încercat să facă o economie de 750 de milioane de lei. "Fondul total de salarii pentru fiecare lună este de 800 de milioane de lei. Din această sumă, 45% o reprezintă sporurile.
Din aceste sporuri, 18% reprezintă cel de vechime, pe care guvernul l-a păstrat în forma finală a Legii Salarizării Unitare. Aşadar, aproximativ 30% din bugetul total nu ar fi alocat în aceste trei luni, ceea ce ar echivala cu 750 de milioane de lei", ne-a explicat Simion Hancescu, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Mai exact, dacă Legea Salarizării Unice nu va fi modificată în timp util, dascălii nu vor primi până la 1 ianuarie 2010 următoarele sporuri: salariul de merit, ce reprezintă 15% din salariul de bază şi care se acordă pentru 15% dintre profesori şi se câştigă prin concurs la nivelul şcolii, gradaţia de merit, ce reprezintă 25% din salariul de bază şi care se acordă pentru cei mai buni 16% profesori din ţară, pe o perioada de patru ani, sporul pentru mediul rural, ce variază de la 5% la 80%, sporul de dirigenţie (10%), sporul de practică pedagogică (5%, 7% sau 9%) şi indemnizaţia de conducere (33% pentru directorii de şcoli, 55% pentru insectorii şcolari).
Deşi, Ministerul Educaţiei a anunţat că toate aceste sporuri vor fi reintroduse în lege, nimeni nu ştie deocamdată cum anume se va realiza acest lucru. Căci, o dată asumată, Legea Salarizării Unitare nu poate fi modificată decât printr-o ordonanţă de urgenţă. Respectivul act normativ ce ar urma să se aplice legii organice nu poate fi, însă, emis decât după şase luni de la intrarea în vigoare a legii. Or, spun sindicaliştii, modificarea trebuie făcută până în luna octombrie, când actualele prevederi din lege îşi vor face efectul. Mai rămâne însă o variantă: ca preşedintele Traian Băsescu să nu promulge legea, astfel încât aceasta să fie rediscutată în parlament.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















3 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
toti profesorii trebuiesc dati afara, iar de predat sa predea numai voluntari foarte bine pregatiti in strainatate, cu titlul de doctor obtinut in SUA, cateva ore pe zi. Acestia au timp sa isi ia si servici ca sa nu ceara bani la stat. In plus sa fie eliminate notelele si sa fie evaluate periodic cunostiintele elevilor de catre parinti, societatea civila, personalitati independente, primarie.
Sint profesoara la tara unde nu s-a decontat NICIODATA naveta profesorilor ,deoarece primaria nu are bani.Daca se taie sporul de mediu rural cu ce bani mai supravetuim noi?