|
Care e miza grevei generale: tăierea sporurilor profesorilor însemană o economie de 250 de milioane de lei pe lună
de Raul FLOREA | 25 SEPTEMBRIE 2009
Lupta dintre profesori şi guvern are o miză de 250 de milioane
de lei pe lună, sumă ce reprezintă contravoaloarea tuturor
sporurilor pe care statul le acordă cadrelor didactice din
învăţământ. Practic, prin tăierea sumelor suplimentare, pentru
perioada octombrie-decembrie 2009, pe care dascălii le încasează
lunar guvernul a încercat să facă o economie de 750 de milioane de
lei. "Fondul total de salarii pentru fiecare lună este de 800 de
milioane de lei. Din această sumă, 45% o reprezintă sporurile.
Din aceste sporuri, 18% reprezintă cel de vechime, pe care
guvernul l-a păstrat în forma finală a Legii Salarizării Unitare.
Aşadar, aproximativ 30% din bugetul total nu ar fi alocat în aceste
trei luni, ceea ce ar echivala cu 750 de milioane de lei", ne-a
explicat Simion Hancescu, prim-vicepreşedintele Federaţiei
Sindicatelor Libere din Învăţământ. Mai exact, dacă Legea
Salarizării Unice nu va fi modificată în timp util, dascălii nu vor
primi până la 1 ianuarie 2010 următoarele sporuri: salariul de
merit, ce reprezintă 15% din salariul de bază şi care se acordă
pentru 15% dintre profesori şi se câştigă prin concurs la nivelul
şcolii, gradaţia de merit, ce reprezintă 25% din salariul de bază
şi care se acordă pentru cei mai buni 16% profesori din ţară, pe o
perioada de patru ani, sporul pentru mediul rural, ce variază de la
5% la 80%, sporul de dirigenţie (10%), sporul de practică
pedagogică (5%, 7% sau 9%) şi indemnizaţia de conducere (33% pentru
directorii de şcoli, 55% pentru insectorii şcolari).
Deşi, Ministerul Educaţiei a anunţat că toate aceste sporuri vor
fi reintroduse în lege, nimeni nu ştie deocamdată cum anume se va
realiza acest lucru. Căci, o dată asumată, Legea Salarizării
Unitare nu poate fi modificată decât printr-o ordonanţă de urgenţă.
Respectivul act normativ ce ar urma să se aplice legii organice nu
poate fi, însă, emis decât după şase luni de la intrarea în vigoare
a legii. Or, spun sindicaliştii, modificarea trebuie făcută până în
luna octombrie, când actualele prevederi din lege îşi vor face
efectul. Mai rămâne însă o variantă: ca preşedintele Traian Băsescu
să nu promulge legea, astfel încât aceasta să fie rediscutată în
parlament.
|
EDITORIAL 
Postat de melente adrian la 25.09.2009 16:19
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muşchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de şcoală din Călăraşi este acuzat de mai mulţi colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greşeală a directorului Adrian Melente, de la Şcoala Generală Nr. 1, Ciocăneşti, este aceea că nu cunoaşte legile şi ar fi putut aduce în stare de repetenţie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opţional ore de educaţie tehnologică, anul trecut. Educaţia tehnologică nu este însă o disciplină opţională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opţional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaşi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„Greşeala e că e trecută nota, acum constat şi eu, în aceeaşi rubrică şi pentru opţional, şi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanţii inspectoratului şcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. Menţionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuşesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa şcolară. După atâtea erori şi ezitări, cuvântul ultim a aparţinut elevilor, care nu şi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opţional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obţional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului şi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al şcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuşului şi să-l mute disciplinar la altă clasă, aşa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
Sancţiunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi şi că a aprobat modificarea orarului şcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an şcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul şcolar, pentru că a avut nişte probleme şi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ştia cu siguranţă unde anume se trimit contestaţiile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul şcolar ne-a spus că directorul „a ieşit bine la inspecţie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancţiuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancţionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancţioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector şcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcţie anul trecut.
Toate acuzaţiile au fost respinse de directorul Şcolii Ciocăneşti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în şcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de şcoli au fost numiţi cu delegaţie de inspectoratele şcolare, pe criterii politice, şi nu pe criterii de performanţă managerială. În Bucureşti, 100 de directori au fost numiţi cu delegaţie.
Explicaţia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul Adomniţei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori şi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiţi cu delegaţie directorii şi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale.
Consecinţele acestor „politici educaţionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ştiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obţine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenţi, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiţi, cât şi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este şi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obţinute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alţi 76 au fost eliminaţi pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuşit să obţină note peste 7