6 comentarii 31 afișări

Cât timp petrece generaţia Google pe internet

de Melania MANDAS VERGU Postat la: 21.10.2009 10:01 Ultima actualizare: 22.10.2009 13:50

2% dintre studenţi intră pe net de pe computerele facultăţii /// Foto: Andrei Spirache

98% dintre studenţii români au acasă un computer, iar trei sferturi dintre ei petrec în faţa acestuia cel puţin 3 ore zilnic

Doar 2% dintre studenţii României accesează conţinut online folosind computerele din facultăţi. Procentul, extrem de scăzut faţă de cel al studenţilor străini, care trece de 60% în ţările UE, arată cât de prost dotate sunt încă universităţile româneşti în privinţa laboratoarelor de informatică. Nu este exclus, însă, ca acest procent redus să fie şi efectul accesului limitat pe care îl au încă studenţii românii în laboratoarele facultăţilor, acestea fiind de multe ori ţinute mai degrabă pe post de muzeu decât de săli funcţionale. Dacă accesarea internetului din sălile facultăţilor lasă de dorit, nu la fel stau lucrurile când este vorba de a găsi informaţii necesare studiului folosind internetul de acasă. Procentul studenţilor care stau acasă şi îşi caută cursuri, informaţii necesare studiului este de 93%. Datele sunt oferite de studiul "Tendinţe în utilizarea instrumentului IT & C de către studenţii români", comandat de Intel România.

72% dintre studenţii români folosesc internetul ca sursă suplimentară de studiu, în timp ce doar 22% mai intră în bibliotecă ca să-şi completeze cunoştinţele, 6% folosind presa scrisă sau alte metode de informare în acelaşi scop. Cum era şi de aşteptat, accesarea internetului reprezintă pentru 65% dintre studenţi principalul mijloc de comunicare şi socializare, comunicarea online prin email, messenger, bloguri şi reţele sociale reprezentând activitatea preferată a studenţilor care vor să se relaxeze.

În privinţa deţinerii unui calculator, 98% dintre studenţii români, la fel de bine ca şi colegii lor europeni, ei au acasă un computer. Doar 1% dintre studenţi nu au acasă un sistem de calcul.

Laptopul, preferat desktopului

Studiul arată limpede că nu doar deţinerea unui computer a devenit o obişnuinţă pentru familiile cu copii din România, ci şi conectivitatea reprezintă un fapt deja comun - 94% dintre studenţi posedă o conexiune la internet în locuinţa stabilă. Studenţii români posedă atât computere desktop acasă (55%), cât şi sisteme mobile (45%) au laptopuri. Cu toate acestea, într-o proporţie covârşitoare de 88%, studenţii afirmă că, dacă ar trebui să-şi achiziţioneze un nou sistem de calcul, ar opta pentru un laptop. Acelaşi studiu ne arată că studenţii români par a se fi născut cu calculatorul în casă, întrucât 95% dintre ei au avut primul contact cu acesta înainte de împlinirea vârstei de 14 ani. 50% din cei investigaţi au utilizat prima dată computerul acasă, 40% în timpul orelor de la şcoala generală şi 1% în liceu. Fiindu-le atât de familiar, computerul reprezintă pentru 78% dintre studenţii români "prietenul cu care petrec cel puţin 3 ore pe zi", în timp ce o treime declară că stau în faţa calculatorului până la 6 ore pe zi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
studenşi
,internet
,studenţi bibliotecă
,laboratoare informatică
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Comunitatea Romanilor cu Bun-Simt 21.10.2009 18:33

Am deja peste 750 de prieteni . Oameni inteligenti, curajosi, dornici de dreptate, cu bun-simt. Noi nu ne-am alaturat pentru bani, functii sau alte avantaje materiale. Ne-am alataurat pentru un scop nobil. Alatura-te si tu Comunitatii Romanilor cu Bun-Simt ! Semneaza Petitia pentru formarea Comunitatii Romanilor cu Bun-Simt !

www.petitieonline.ro/petitie-p55954054.html

Multumesc

 
#2 melente adrian 22.10.2009 15:16

Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7

 
#3 Italia 22.10.2009 15:52

Salut

 
#4 Spirache 23.10.2009 01:01

Numai dementi pe aici. Plus proasta Vergului, care da cu noroi, de parca n-ar sti ca stdentii romani pot avea (si chiar au) laptopuri. Da' e mai trendy sa manjesti cu k'acat. Melanio, nu uita sa te l'ingi pe degete!

 
#5 @Italia 23.10.2009 01:02

Sa te f'ut!

 
#6 Salvati copiii 23.10.2009 11:25

http://salvati-copiii.blogmagic.net/

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa