Cât trebuie să înveţi ca să ajungi cel mai bun din an

Cât trebuie să înveţi ca să ajungi cel mai bun din an

Au terminat facultatea cu media 10 sau cu peste 9,90. Au tras tare în tot timpul anului şi au ieşit, de fiecare dată, primii. Majoritatea spun însă că, pentru a-şi păstra notele, s-au concentrat doar pe studiu şi n-au lucrat nici o zi în timpul facultăţii. Un lux pe care mulţi dintre colegii lor nu şi l-au permis

Au lipsit rareori de la cursuri, şi-au predat proiectele la timp, şi-au petrecut mult timp în bibliotecă sau în laborator, dar n-au zis nu nici petrecerilor din cămin. Când îi auzi vorbind despre succesul lor la finalul a trei sau patru ani de studii pare că acesta a venit de la sine. Gândul vă arată astăzi cine sunt Ingrid Vreja, absolventă de Biologie, Laura Cernat, de Litere, Antonela Diaco­nescu, de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Ioan Cristian Darău, de Informatică, Claudia Petrea, de Ingineria Sistemelor Biotehnice, Diana Iliescu, de Comerţ, şi Emil Truţă, de Marketing.

"În România nu eşti încurajat să mergi mai departe"

Ingrid Vreja a terminat anul acesta Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, specializarea Biochimie, cu 10 curat. Tocmai a fost admisă la un master de Biologie Moleculară integrat cu un program de doctorat, desfăşurat la Univesitatea Georg-August din Göttingen, Germania, în colaborare cu Institutul Max Planck. A primit, din partea Fundaţiei pentru Excelenţă a Societăţii Max Planck, o bursă care îi acoperă toate cheltuielile pentru studii şi întreţinere. În timpul facultăţii, ca să capete ceva experienţă şi în cercetare se ducea de câte ori putea la Institutul de Biochimie. "Alternam orele de curs cu laboratorul şi doar în weekend am avut timp să îmi pregătesc cursurile. Este o problemă cu orarul, îţi ocupă toată ziua, pierzi foarte mult timp pe drum şi îţi rămâne puţin timp să studiezi", spune Ingrid Vreja, care s-a mai lovit în timpul facultăţii de o problemă. "Aş vrea să aduc un mic reproş sistemului de aici, nu eşti încurajat să mergi mai departe, să te duci după cursuri la bibliotecă şi să studiezi pe cont propriu. Nu ţi se dă o bibliografie, aşa cum se întâmplă în străinătate. Dacă ştii cursul pe care ţi-l predă profesorul, e suficient". Săptămâna aceasta, Ingrid şi-a susţinut lucrarea de licenţă, la care a luat 10. A scris-o în două săptămâni, dar a trebuit să lucreze câteva luni în laborator ca să şi-o pregătească. Toată facultatea, Ingrid a locuit şi a învăţat în cămin. "Condiţiile au fost bune, eu chiar am fost mulţumită. În ultimii doi ani, am stat, alături de două colege într-o cameră cu baie, a fost chiar ok. Dar mi se pare absurd un lucru, faptul că în tot căminul nu există o sală de studiu, unde studenţii să poată învăţa în linişte". Ingrid Vreja fi vrut să se angajeze, în România, după terminarea facultăţii. Însă la Institutul de Biochimie salariile sunt foarte mici, iar singura ei şansă ar fi fost să se angajeze la o firmă de medicamente. Aşa că a preferat bursa Max Planck.

"Cânt la chitară, joc fotbal, îmi place sportul"

Ioan Cristian Darău a terminat cu 9,97 Facultatea de Matematică Informatică, secţia Informatică. Dacă era să te iei după nota pe care a luat-o la examenul de admitere, 8,50, n-ai fi crezut că el va fi şeful promoţiei. "Nota aceea a fost un accident, nu media din facultate. Eu am terminat şi liceul cu media 10. Dar probabil şi nota aceea de la admitere m-a ambiţionat, m-a făcut să vreau să fiu primul", crede Ioan Cristian Darău. În timpul liceului studia câte două-trei ore pe zi, iar învăţatul n-a fost niciodată un efort pentru el. "Eu am fost mereu deschis, mergeam la petreceri în cămin, nu sunt genul de om cu personalitate unilaterală. Cânt la chitară, joc fotbal, joc badminton, îmi place să înot, îmi place sportul", spune informaticianul, pe care colegii nu-l considerau un tocilar. Ce-i drept, i-a supărat pe unii, pentru că nu îi lăsa să copieze după el la examene. "Dacă aveau nevoie de ajutor eram întotdeauna gata să îi ajut, le acordam tot timpul necesar. Dar nu am fost niciodată de acord să îi las să copieze după mine la examen. Asta le creează sentimentul că totul se obţine uşor în viaţă, iar celorlalţi le dă sentimentul unei nedreptăţi", e de părere Cristian Darău. Deşi mulţi colegi de-ai lui au plecat la master în Franţa, Olanda sau Germania, el unul n-a visat niciodată să studieze în străinătate. "Nu sunt atât de dornic să schimb cultura, limba. În plus, masterele existente la facultatea noastră sunt de calitate, în ăştia trei ani am întâlnit profesori excepţionali. Cred că intenţia de a învăţa şi de a te specializa într-un domeniu e mult mai importantă decât locul în care studiezi", spune informaticianul, care se va înscrie la un master de criptografie şi securitatea fluxului informaţional.

"Am aceleaşi şanse în România ca în oricare altă parte"

Antonela Diaconescu tocmai a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii Bucureşti, cu media 9,95. Este şefă de promoţie, iar din anul II lucrează la Ministerul Culturii. "Nu există o reţetă pe care să o aplici ca să iei note mari, pur şi simplu important este să faci ceea ce îţi place. Am învăţat, dar nu am simţit că fac sacrificii, m-am gândit că doar o dată fac facultatea şi este important să învăţ", povesteşte Antonela Diaconescu. Faptul că a şi lucrat a complicat puţin lucrurile, pentru că timpul ei liber s-a redus drastic, povesteşte absolventa, care nu şi-a propus de la bun început să lucreze în timpul şcolii. "S-a ivit şansa, mi-a plăcut cum suna şi am zis că nu ar strica să şi lucrez". Antonela Diaconescu se va înscrie la un master de studii europene sau de management de proiect, care să o ajute la job (acum lucrează în cadrul compartimentului de afaceri europene, din Ministerul Culturii). Nu vrea să plece din ţară ca să îşi continue studiile. "Am căutat informaţii despre mastere în străinătate, dar am decis să rămân aici. Asta şi datorită serviciului, dar şi pentru că am considerat că am aceleaşi şanse în România, ca în oricare altă parte" ...citeşte mai departe în pagina următoare

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine