|
TIPIC Motivând criza de fonduri,
Cum au ajuns elevii români olimpici fără un leu în buzunar: "Nu am avut bani nici să ne facem tricouri cu România"
de Raul FLOREA | 28 OCTOMBRIE 2009
Ministerul Educaţiei s-a lăsat cu greu convins să
asigure transportul în Iran pentru elevii români care s- au întors
în ţară cu două medalii de aur, două de argint şi o
menţiune
Lotul naţional care a obţinut cel mai bun rezultat la Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Cel mai bun rezultat obţinut de către elevii români la
olimpiadele internaţionale era cât pe ce să fie doar un vis. După
ce, iniţial, Ministerul Educaţiei intenţionase să nu mai dea bani
pentru deplasarea lotului naţional la Olimpiada de Astronomie şi
Astrofizică desfăşurată, săptămâna trecută, în Iran, motivând criza
de fonduri, scrisorile repetate ale profesorilor care i-au pregătit
anul acesta pe liceeni au înduplecat conducerea instituţiei să
vireze sumele pentru cumpărarea biletelor de avion. Rezultatul?
Elevii români s-au întors acasă cu două medalii de aur, două de
argint, şi o menţiune, dovedindu-se a alcătui cea mai puternică
echipă din Europa şi cea de-a treia din lume, fiind întrecută doar
de Iran şi India. "Nu am avut bani nici de tricouri. Ne-am uitat la
cei din echipa Coreei care aveau costume şi cravate la fel. E bine
totuşi că ni s-au dat banii pentru transport care au fost şi ei
aprobaţi în ultimele momente. Aceasta în condiţiile în care partea
română trebuia să dea bani doar pentru transport, restul
cheltuielilor fiind suportate de ţara gazdă", spune pentru Gândul
Ioana Zelko, medaliata cu aur. Probele ce au constat dintr-o parte
teoretică, din exerciţii şi din partea observaţională în care a
trebuit să identifice diferite astre şi să calculeze distanţele
dintre stele au părut uşoare pentru eleva din clasa a XII-a a
Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Mai dificilă a
fost pregătirea, întrucât astronomia a fost scoasă din curricula
şcolară. Drept urmare, cei o sută de elevi români care se
încăpăţânează să nu renunţe la pasiunea pentru descifrarea
misterelor universului sunt nevoiţi să înveţe după manuale engleze
şi franceze şi să se pregătească în cadrul cercurilor ce preced
olimpiadele de fizică.
Prima opţiune: universităţile americane
"Am primit materiale de studiu în format electronic de la
profesori iar partea practică am făcut-o la Călimăneşti, unde s-a
reunit lotul olimpic. Am acasă un telescop care, de fapt, e mai
mult o lunetă, pe care l-am primit cadou de la colegi când eram în
clasa a X-a.
Din Bucureşti nu prea poţi să observi astrele din cauza poluării
şi a iluminatului public, iar deplasările la munte sunt destul de
rare. Nu e uşor să te pregăteşti în România pentru olimpiade de
astronomie. În India, lotul olimpic a fost selectat din 20.000 de
elevi pregătiţi în astronomie, iar în Iran această materie se
studiază intens", spune Ioana. Dacă până în acest punct studierea
astrelor a fost pentru elevi extrem de dificilă, de aici încolo
devine aproape imposibilă. Căci, în spiritul programei şcolare,
astronomia lipseşte şi din universităţi, România neavând nici o
facultate de profil. Singura variantă ar fi o specializare în
cadrul Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti.
Opţiune ce nu le surâde însă celor care s-au dovedit a fi printre
cei mai buni din lume.
Îşi iau zborul spre străinătate
Astfel că, în această toamnă, Ioana îşi va încerca norocul la
Harvard, Princeton, MIT şi Columbia University, iar în cazul în
care va obţine o bursă care să o scutească de taxele ce ajung la
60.000 de dolari pe an, va urma studiul cosmologiei, al cercetării
naşterii şi evoluţiei universului. Până una alta elevii vor primi
luna viitoare din partea statului român câte un card ce va conţine
suma de 8.500 de lei, pentru medalia de aur şi 6.500 de lei, pentru
medalia de argint. Sume ce sunt mulţumitoare, dacă iei în calcul
veniturile ce îi aşteaptă pe olimpici în cazul în care vor dori să
urmeze o carieră de cercetător într-ale astronomiei, în România,
salariile specialiştilor fiind la nivelul celor încasate de
profesorii din învăţământul preuniversitar. Motiv în plus pentru
micii experţi să se gândească de două ori ce cale vor urma după
obţinerea bacalaureatului. "Cel mai bun lucru e să urmezi o
facultate în Satele Unite şi abia apoi să vezi ce vei face mai
departe. În România nu prea ai opţiuni în privinţa astronomiei, nu
e un domeniu foarte dezvoltat", e de părere colegul Ioanei, Marius
Constantin, şi el medaliat cu aur.
Veteran al concursurilor internaţionale, participând în ultimii
ani la patru olimpiade de fizică, astronomie, astrofizică şi
ştiinţe pentru juniori, unde a obţinut 4 medalii de aur, două de
argint şi una de bronz, Marius ar alege mai degrabă varianta
aprofundării fizicii care îi dă mai multe şanse în carieră. Numele
celorlalţi trei elevi datorită cărora România a intrat în lumea
bună a studierii astronomiei sunt: Miruna Oprescu, clasa a XI-a,
Liceul Teoretic "Ovidius" din Constanţa (argint), Vlad Dumitru
Mărgărit, clasa a XII-a, Colegiul Naţional "Gh. Roşca Codreanu" din
Bârlad (argint) şi Kruk Sandor, clasa a XII-a Colegiul Naţional
"Vasile Lucaciu" din Baia Mare (menţiune).
|
Postat de Anda la 27.10.2009 22:13
Drum bun catre Statele Unite! Plecati si sa nu va mai uitati inapoi.