17 comentarii 46 afișări

Cum au ajuns universităţile pe ultimul loc în topurile online

de Raul FLOREA Postat la: 15.02.2010 19:56 Ultima actualizare: 15.02.2010 21:36

Paginile electronice ale universităţilor româneşti sunt neperformante şi necitite /// Foto: Mediafax/Viorel Dudău

România are o singură universitate între primele o mie ierarhizate de Webometrics, cel mai important clasament care indexează opt mii de instituţii de învăţământ superior din lume, în funcţie de performanţa paginilor electronice. Cehii au nouă, maghiarii, cinci. Harvardul - universitatea cu cel mai util şi mai căutat site din lume

Universităţile româneşti se află la coada clasamentelor mondiale nu doar din punctul de vedere al performanţelor ştiinţifice, ci şi din perspectiva vizibilităţii pe internet. Ocupând locul 580, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC) este singura instituţie de învăţământ superior autohtonă ce figurează printre primele o mie de universităţi din lume în privinţa utilităţii şi întreţinerii paginilor electronice.

Figurând pe poziţiile 1023, respectiv 1046, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti (UPB), respectiv Universitatea din Bucureşti (UB) sunt următoarele reprezentante ale României în topul Webometrics, cel mai important clasament de acest gen din lume, ce indexează opt mii de rectorate. Având majoritatea universităţilor autohtone în afara primelor patru mii, România nu este luată în calcul în clasamentul pe ţări, în condiţiile în care alte state din Europa Centrală şi de Est ocupă poziţii fruntaşe.

Cu nouă universităţi în primele o mie (dintre care Universitatea Carol din Praga pe locul 110), Cehia ocupă poziţia 17. O performanţă similară înregistrează şi Ungaria, care, cu cinci universităţi în top 1000, îşi adjudecă locul 31, în timp ce Polonia se clasează pe locul 35. Singura consolare pentru rectoratele româneşti este că, în ultimii doi ani, majoritatea au înregistrat o timidă urcare în clasament. Aflată în 2008 pe locul 1108, Universitatea din Bucureşti, de pildă, a reuşit o urcare de 62 de poziţii.

"Topul este foarte important pentru că prin intermediul acestuia ştim dacă informaţiile pe care le postăm pe site ajung la public. Deocamdată am pus la dispoziţia publicului o bibliotecă virtuală, mai multe dicţionare on-line şi cursuri pentru diferite specializări. Ne-am propus să încurajăm profesorii să publice pe site mai multe materiale şi articole relevante, iar până la sfârşitul anului vom achiziţiona o nouă aplicaţie pentru pagina electronică", a precizat pentru Gândul, rectorul UB, Ioan Pânzaru.

UB - are cel mai citat site, Cuza - cele mai multe linkuri

Universitatea din Bucureşti este, de altfel, cea mai bine cotată instituţie de învăţământ superior românească din prisma numărului de pagini găsite prin intermediul motoarelor de căutare, criteriu cereprezintă 20% din punctajul final al clasamentului. Tot printre fruntaşii acestei categorii se află Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 1038), precum şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (locul 1416).

Universitatea ieşeană punctează, însă la capitolul vizibilitate, ce ia în calcul numărul total de linkuri externe şi care are o pondere de 50% din nota finală. UAIC ocupă în această privinţă locul 329 în clasamentul mondial, la mare distanţă de următoarele reprezentante ale României, Universitatea Tehnică din Iaşi (1383) şi UB (1479). În privinţa volumului datelor cu relevanţă academică postate pe site, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti este cea mai apreciată instituţie românească, ocupând în cadrul acestui capitol locul 687. La mică distanţă se află UBB (locul 734) şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca ( locul 805). Tot UPB conduce şi în cazul numărului de lucrări şi rapoarte lansate în lumea virtuală figurând pe poziţia 543. Academia de Studii Economice este cea de-a doua universitate românească, după acest criteriu, adjudecându-şi locul 720, la nivel mondial, iar UBB, ce-a de-a treia, pe poziţia 787 în lume.

Harvardul, universitatea cu cel mai puternic site din lume

Ediţia 2010 a topului aduce schimbări radicale la vârful ierarhiei mondiale. Dominând clasamentul cu 69 de universităţi între primele o sută şi adjudecându-şi primele 26 de poziţii, americanii sunt creditaţi cu cele mai performante site-uri. Primele trei locuri sunt ocupate, în ordine, de Harvard, Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi Stanford. Aflată pe primul loc, în urmă cu doi ani, Cambridge rămâne totuşi cea mai bine clasată universitate europeană, figurând pe locul 27. Ierarhizarea Webometrics este întocmită de Consiliul Superior de Investigaţii Ştiinţifice (CSIC) din Spania, instituţie ce aparţine Ministerului Educaţiei de la Madrid şi are ca scop încurajarea creşterii calităţii şi volumului site-urilor oficiale ale universităţilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 
Pagina 1 din 1

 

Tag-uri:
universităţi
,top
,online
,webometrics
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

17 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Explicatie SIBIU! 15.02.2010 20:40

La SIBIU cu un rector complet agramat, impostor, inconjurat de o camarila de nulitati (de la prorectori, secretar stiintific...), prost-crescut, mojic, explicatia e clara. Are vreo 3-4 intelectuali de mare calibru in universitate, pe care ii uraste cu toata micimea lui de ruda a lui Ceausescu pt. performantele lor si pe care-i marginalizeaza ca o lichea ce este. A instaurat o TEROARE totala, sustinut de plagiatori precum Mishu Tzitzu.

 
#2 Pulse Telecom 15.02.2010 21:40

Daca locuiti in SUA, atunci puteti suna GRATUIT in Romania si in alte 16 tari din Europa. Cum? Vizitati: pulsetele.com si veti gasi toate informatiile necesare. Tot acolo va puteti si inregistra.

 
#3 Neagoe Basarab 15.02.2010 22:24

Cate are India , ca au umplut lumea de specialisti ?

 
#4 RRomanul patriHHotz 16.02.2010 03:26

Specialistii aia de care vorbesti studiaza in tarile vestice. Am catva colegi din India, China si Sri Lanka si niciunul n-a studiat in India (ma refer la studiile superioare).

 
#5 lolz 16.02.2010 04:30

@Neagoe Basarab: ce nu stiti este ca indienii de care vorbiti si-au luat BA si MA in Londra, Birmingham sau Manchester. Exista si specialisti romani peste tot in lume dar nu in baza studiilor din Romania. In ce sa te specializezi aici? Studii despre lumea a patra, teoria sfertului academic..? Si daca tot se vorbeste de site-urile universitatilor in articol, intreb si eu - cum sa fie vizibile si citite cand spre exemplu profesorii de la Universitatea Transilvania au toti peste 60 de ani si nu au habar sa foloseasca macar o telecomanda de televizor?
Ati citit de curiozitate vreuna din lucrarile "stiintifice" ale profesorilor universitari din Sibiu, Brasov, Alba, Cluj, publicate dupa 2000? Sunt traduceri si rastalmaciri ale articolelor din revistele sovietice ale anilor '50. Dar ce salarii au stiti? Sau de cate ori isi misca hoiturile pana la catedra sa murmure ceva? Sau de cate ori nu se prezinta macar la examenele din sesiuni?
Performanta, vizibilitate... domnule Neagoe Basarab, intr-o lume normala universitatile romanesti ar fi intr-o prima etapa privatizate iar in etapa imediat urmatoare declarate falimentare si inchise.
Ne plangem ca nu avem bani la buget? Cate mii de salarii de mii de euro irosim aiurea in fiecare luna pe plosnitele care isi construiesc vile pe banii nostrii? Pentru ce sustinem un sistem de hoituri vii, ca sa prinda copii nostri un job la callcenter sau alte posturi pentru care in occident trebuie sa ai 8 clase?

 
#6 melente adrian 16.02.2010 04:56

Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7


Postat de melente adrian la 29.10.2009 11:41

Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7

 
#7 ARAD 16.02.2010 08:52

Cea mai tare e UAV arad unde lector e doamna cacademician Lizuca Pizdic. Datorita menegementului performant realizat de doamna lectorita UAV ocupa locul 6500 in lume. Foarte tare ! Excelent menegementul performant al lectoritei. UVVG sintem pe locul 5900. Deci Auras e mai tare !

 
#8 cinicus 16.02.2010 09:11

Stimate Raul, cand ministrul de finante , un redutabil schior si un anetfabet notoriu recunoaste ca nu stie sa "deschida" calculatorul...despre ce vorbim?!?! cum * se informeaza tipu asta in secolul 21, citeste presa, merge la biblioteca, are o experienta ceausista vasta, probabil...cica criza e "provocare intelectuala" pentru el...sunt convins ca asa este...sau are informatori digitali...

 
#9 PMS VICTORIE 16.02.2010 09:15

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#10 gasgasdg 16.02.2010 10:05

de cand e locul 580/8000 "codas"?! Articol scris pentru otvisiti!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa