Cum cresc absolvenţii de facultate economia

Cum cresc absolvenţii de facultate economia /// Foto: Publimedia

Cu fiecare an în plus pe care omenirea îl petrece în şcoală, economia planetei o duce cu 2 la sută mai bine, arată datele prezentate de Bloomberg

Absolvenţii de facultate de anul acesta ar putea face economia mondială mai productivă, datorită cunoştinţelor acumulate de aceştia în timpul anilor de şcoală, dacă e să te iei după rezultatele unui studiu al Biroului Naţional pentru Cercetări Economice din SUA, citat de Bloomberg. În ultimul deceniu, media studiilor a crescut cu 0,78 ani, iar numărul absolvenţilor de facultate a ajuns la 6,7 la sută din populaţie anul acesta, de la 5,9 la sută în 2000. "Capitalul uman, obţinut în special prin educaţie, este crucial pentru progresul economic", apreciază specialiştii citaţi de Bloomberg. Creşterea numărului oamenilor şcoliţi implică un nivel superior al productivităţii muncii şi o capacitate mai bună de a absorbi tehnologiile puse la punct în ţările dezvoltate. Nivelul educaţiei şi felul în care este ea distribuită în diferitele pături sociale influenţează în mod direct nivelul mortalităţii infantile, fertilitatea, cifra de şcolarizare a copiilor şi distribuţia veniturilor, mai apreciază sursa citată.

Mai puţini absolvenţi de facultate faţă de acum 10 ani

Situaţia economică globală se îmbunătăţeşte cu 2 la sută, cu fiecare an în plus pe care populaţia lumii îl petrece în şcoală, potrivit cercetării. Ac­tuala creştere la nivel global a duratei studiilor se datorează însă, în primul rând, ţărilor în curs de dezvoltare. În 24 dintre economiile avansate, progresul nu a fost atât de spectaculos, creşterea perioadei petrecute în sala de curs fiind de doar 0,38 ani. Mai mult de atât, numărul absolvenţilor de studii superioare a scăzut la 14,5 la sută din populaţie, faţă de 15,4 la sută, cât era cu un deceniu în urmă. Numărul total al celor care sunt sau au fost înscrişi la o facultate este acum de 25,6%, faţă de 28%, cu zece ani în urmă. În 2010, populaţia lumii în vârstă de peste 15 ani are o medie de 7,8 ani de studii, în evidentă creştere faţă de 1950, când avea doar 3,2 ani de studii, sau 1980, când media era de 5,3 ani de şcoală. Cei din ţările dezvoltate au însă, în medie, parte de 11 ani de şcoală, în comparaţie cu ţările în curs de dezvoltare, 7,1 ani. Cel mai prost stau cei din Africa subsahariană şi cei din sudul Asiei, cu doar 5,2 ani de şcoală la activ.

România, codaşă la studii universitare

În UE, 30 la sută din tinerii cu vârste între 25 şi 34 de ani au studii superioare, arată un raport publicat anul trecut de Comisia Europeană. Cel mai mare procent de creiere tinere luminate îl are Cipru (47%), urmat de Irlanda (44%), Franţa (42%), Belgia (41%), Danemarca şi Suedia cu 40%. La coada clasamentului se află Cehia (16%), România (17%), Slovacia (18%), Italia şi Austria, amândouă cu 19%. 2,6% din studenţii originari dintr-o ţară membră UE şi-au făcut studiile într-o ţară europeană, alta decât ţara lor de origine. Cei mai mulţi studenţi dornici să înveţe peste graniţă a avut Cipru (78,7%). La o distanţă semnificativă s-au situat Malta (10,6%), Slovacia (9,5%) şi Bulgaria (8,9%), în timp ce valorile cele mai mici le-au avut Marea Britanie (0,5%) şi Spania (1,2%). România a înregistrat un procent de 2,1%.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine