|
Cum va arăta şcoala după asumarea noii legi. Intră aici să afli toate modificările din învăţământul românesc
de Raul FLOREA, Melania MANDAS VERGU | 16 SEPTEMBRIE 2009
Cum va arăta şcoala după asumarea noii legi. Intră aici să afli toate modificările din învăţământul românesc
Proiectul Legii educaţiei naţionale pe care, în această
după-amiază, Guvernul României îşi asumă răspunderea va aduce
schimbări importante sistemului de învăţământ.
Gândul vă prezintă, în exclusivitate, cele mai importante
modificări atât în învăţământul preuniversitar, în cel superior, în
învăţământul pentru minorităţi, în baza materială a educaţiei, în
învăţământul particular, ori în ceea ce priveşte recunoaşterea
diplomelor, certificatelor şi calificărilor şi statutul
personalului didactic.
Învăţământul preuniversitar
Învăţământul obligatoriu în România va fi de 11 clase şi
cuprinde şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X.
Obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase la zi încetează
la 18 ani. (Asta înseamnă că tinerii care nu finalizează
învăţământul obligatoriu până la 18 ani, îl pot termina la
celelalte forme de învăţământ: fără frecvenţă, frecvenţă
redusă.
- Se generalizează învăţământul de 13 clase (se propune astfel,
generalizarea liceului).
- Învăţământul de stat, dar şi cel particular acreditat va primi
finanţare de bază de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi
din alte surse.
- Educaţia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al
anului respectiv, iar Cercetarea va primi 1% din PIB.
- Educaţia din sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în
limba română. Aceste se poate desfăşura şi în limba maternă şi în
limbi de circulaţie internaţională.
- Învăţarea limbii române, ca limbă oficială, este obligatorie
pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie.
- Religia, ca disciplină şcolară, face parte din trunchiul comun.
Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit,
alege pentru studiu religia şi confesiunea. Dacă solicită în scris,
părintele sau elevul major, poate să nu frecventeze orele de
religie, iar situaţia şcolară i se va încheia fără această
disciplină.
- Statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de
schimb leu/euro dat de BNR), fiecărui copil, cetăţean român, la
naşterea acestuia. Suma se depune într-un cont de depozit, numit
cont pentru educaţie permanentă. Titularul contului este singura
persoană care poate retrage suma din acest cont, începând cu vârsta
de 14 ani. Utilizarea sumelor în alte condiţii decât pentru
educaţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de
la 6 luni, la un an.
- Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţie timpurie formată din nivelul
ante-preşcolar (4 luni - 3 ani), respectiv nivelul preşcolar (3 -
6/7 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare,
pregătitoare pentru şcoală;
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar care cuprinde:i.
învăţământ secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;ii.
învăţământ secundar superior: liceu, clasele
IX-XII/XIII;
d) învăţământ profesional postobligatoriu
organizat în filiera tehnologică;
e) învăţământ terţiar non-universitar:
învăţământ postliceal.
- • În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare,
pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până
la data începerii anului şcolar.
- • Continuarea studiilor din învăţământul secundar inferior,
gimnazial în învăţământul secundar superior, liceal este asigurată
pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi
profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe
recomandările cadrelor didactice, precum şi pe rezultatele
învăţării şi pe opţiunile individuale.
- • Pentru orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor
clasei a VIII-a şi continuarea studiilor în clasa a IX-a, liceele
pot opta pentru următoarele soluţii privind selectarea:
I. Soluţia fără examinare, în cadrul căreia se
iau în considerare:
a) rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII, ca
indicator general al performanţelor elevului în raport cu
standardele curriculare;A= rezultatele şcolare obţinute pe
parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performanţelor
elevului în raport cu standardele curriculare;
b) b) rezultatele obţinute la o testare naţională realizată la
finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor
internaţionale standardizate, ca indicator specific privind
competenţele-cheie formate pe parcursul învăţământului general de
tip comprehensiv.
II. Soluţia cu examinare, în cadrul căreia probele
şi metodologia de concurs sunt stabilite de către fiecare liceu. În
media finală rezultată în urma examinării, ponderea rezultatelor
şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII şi a rezultatelor
obţinute la testarea naţională realizată la finalul clasei a VIII-a
va fi de cel puţin 50%.
Şcolile au obligaţia ca până la data de 1 septembrie să anunţe
public modalitatea de selecţie pentru care optează.
- Rezultatele învăţării precizate la alin. (3) sunt consemnate
pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educaţie
permanentă.
- Organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale precizate la
alin. (3), lit. b), procedura de trecere a absolvenţilor clasei a
VIII-a în clasa a IX-a, precum şi ponderea rezultatelor şcolare,
respectiv a rezultatelor obţinute la testarea naţională realizată
la finalul clasei a VIII-a se reglementează prin metodologie
elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, aprobată
prin ordin al ministrului şi dată publicităţii pentru fiecare
promoţie la începutul învăţământului secundar inferior,
gimnazial.
- Absolvenţii clasei a X-a îşi pot continua studiile în clasa a
XI-a, de regulă, în cadrul aceleiaşi filiere, profil şi, după caz,
specializare, conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi dată publicităţii
pentru fiecare promoţie la începutul învăţământului secundar
superior, liceal.
- Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de
învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la
învăţământul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămână pentru
învăţământul secundar. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare,
câţi şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a
conţinuturilor predate, conform prezentei legi.
- Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar
cuprind 60& discipline din trunchiul comun, de regulă 20%
curriculum diferenţiat, şi de regulă 20% curriculum la decizia
şcolii/curriculum în dezvoltare locală.
- Disciplinele şi activităţile cuprinse în curriculum la decizia
şcolii/curriculumul în dezvvoltarea locală se stabilesc de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza
consultării cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a
elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a părinţilor prin
comitetul reprezentatv al părinţilor, precum şi a reprezentanţilor
comunităţii locale şi, după caz, a agenţilor economici cu care
unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a
elevilor.
- Programele şcolare vor acoperi maximum 75% din numărul de ore
alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ. Cadrul
didactic dispune de minimum 25% din numărul de ore alocat fiecărei
discipline pentru implementarea planurilor individualizate de
învăţare şi optimizare a învăţării la clasă a elevilor.
- Evaluarea predicativă a elevilor. Aceasta se realizează
obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar,
pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de
învăţământ corespunzătoare. Pe baza rezultatelor evaluării
predicative, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor,
deprinderilor/abilităţilor şi atitudinilor pentru fiecare elev,
considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi
disciplina/modulul de pregătire respectiv. Această evaluare nu are
influenţă asupra traseului educaţional ulterior.
- Examenul naţional de bacalaureat va cuprinde trei probe scrise
(n.n. - patru pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale) în
funcţie de profilurile absolvite:
proba I - limbă şi literatură română - probă comună pentru toate
profilurile şi specializările;
proba II - o probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi
profil: matematică - pentru profilul real, pentru filiera
tehnologică sau pentru filiera vocaţională; istorie - pentru
profilul umanist din filiera teoretică sau vocaţională;
proba III - o probă la alegere, în funcţie de filieră, profil şi
specializare dintre grupele de discipline: fizică, chimie, biologie
sau informatică - sau geografie, filosofie, logică, argumentare şi
comunicare, economie, psihologie şi sociologie.
Învăţământul universitar
- Se înăspreşte modul de acordare a acreditării programelor de
studiu, eliminându-se totodată posibilele interpretări ale legii.
Astfel, o universitate îşi va putea deschide programe de studiu
doar daca are avizul legal pentru locaţia şi forma de învăţământ
respectivă. Mai mult, o universitate va primi acreditarea doar dacă
are minimum cinci programe de studiu acreditate iar instituţiile de
învăţământ superior care au primit doar nivel intermediar al
acreditării, anume autorizarea provizorie nu vor mai putea folosi
titulatura de "universitate". Programele de studiu şi
universităţile vor fi ierarhizate, astfel încât candidaţii să ştie
unde se derulează cele mai bune cursuri pe fiecare specializare în
parte.
- Studiile de licenţă vor putea fi organizate prin învăţământul
de zi, seral, cu frecvenţă redusă sau prin învăţământul la
distanţă, guvernul reintroducând ID în textul de lege, după ce,
proiectul iniţial inventa "învăţământul la distanţă cu frecvenţă
redusă".
- În cazul specializărilor în arhitectură, medicină şi medicină
veterinară, studiile de licenţă şi cele de masterat vor putea fi
comasate în programe unitare cu o durată între cinci şi şase ani.
Prevederea se va aplica doar în cadrul învăţământului de zi iar
diplomele obţinute vor fi echivalente titlului de master.
- Masteratele vor fi de şase tipuri: master de aprofundare,
master interdisciplinar (ce va cuprinde cursuri din două sau mai
multe domenii), master de cercetare, master complementar (prin care
vor fi urmate cursuri din alte domenii decât cele studiate la
nivelul licenţei), master profesional (susţinut în parteneriat cu
mediul economic) şi master didactic (pentru cei care vor să urmeze
o carieră pedagogică). Universităţile nu vor putea deschide
programe de masterat decât dacă dispune de profesori şi
conferenţiari titulari pentru cel puţin jumătate di disciplinele
aferente respectivului program de studiu.
- Toţi absolvenţii indiferent că au învăţat în universităţi de
stat sau private vor susţine două probe în vederea obţinerii
licenţei: un examen scris şi prezentarea lucrării de diplomă. În
ceea ce priveşte finalizarea studiilor masterale, este obligatorie
prezentarea şi susţinerea publică a dizertaţiei, în funcţie de
decizia senatului, unirsitatea putând să introducă şi o probă
practică.
- Nu mai pot să urmeze doctoratul decât cei care au obţinut în
prealabil diploma de master. Doctorandul, ce va deveni
"student-doctorand" va fi obligat să publice rezultatele tezei în
reviste relevante internaţional. În cazul în care lucrarea este
plagiat, titlul de doctor va fi retras
- Pe lângă universităţile de stat şi cele private apar
universităţile confesionale, ce vor primi denumirea de institute şi
vor putea fi acreditate dacă au un singur program de studiu
acreditat. Spaţiile şi dotările acestora vor fi asigurate de
cultele religioase.
- O treime din banii pe care universităţile le vor primi de la
Ministerul Educaţiei se va acorda pe baza criteriilor de calitate,
rectoratele primind dreptul de a gestiona după bunul plac toate
fondurile pe care le primesc de la stat.
- În cazul abaterii de la prevederile legale, ministerul va putea
să suspende rectorul, să stopeze finanţarea, să nu recunoască
diplomele sau să desfiinţeze universitatea.
- Studenţii vor avea un cuvânt de spus în stabilirea orarului şi
li se va pune la dispoziţie un ghid, ce va fi publicat pe site-ul
universităţii şi va conţine toate informaţiile referitoare la
drepturile şi obligaţiile lor. Prin lege, studenţilior li se
interzice să se prezinte la cursuri sub influenţa alcoolului sau
drogurilor sau să aducă în campus arme, muniţie sau să posede
"materiale cu caracter obscen sau pornografic"
,
|
) sau cum? ca poti sa o vezi de 100 de ori si tot sa nu o intelegi, ca e de inteles nu de auzit.
, si acest profesor ar trebui să fie evaluat şi retribuit după performanţa obţinută.
EDITORIAL 
Postat de arici la 15.09.2009 20:23
Daca voi in idiotenia voastra credeti ca veti scoate premianti Nobel cu sistemul asta preconizat va inselati.Si asta din doua motive.Unul ar fi ca programa nu este facuta dupa puterea de asimilare a unui elev ci dupa interesul celor care deservesc invatamintul romanesc.Un elev eminent e acela care poate sa asimileze o cantitate mare de informatii.Din pacate aceste informatii contin multe nulitati care nu ar fi necesar sa fie asimilate.Dar asta e necesar pentru ca unii sa ocupe in continuare posturi caldute.Si sa traga bani de la buget.De ce nu se studiaza dupa o programa stiintifica in care sa fie eliminate orele de studiu inutile? De ce nu se acorda un punctaj in baza caruia un elev foarte bun poate lua diploma de terminare a liceului dupa 9-10 clase,timp in care acumuleaza punctajul necesar?Si in al doilea rind , de ce nu se pun de pe acum bazele invatamintului viitorului: clasele 5-12 fara profesori,totul pe calculator cu lectii predate de specialisti pentru fiecare materie.Far teze, fara fite de control,un singur examen.Cine il ia trece clasa cine nu repeta.Va asigur ca numarul de absolventi va fi mult mai mare decit in prezent deoarece elevii vor fi oblgati sa invete.In felul acesta se vor cerne valorile pentru invatamintul superior care azi geme de "specialisti' scoso pe banda rulanta.In plus se va reduce cu 75% numarul bugetarilor ce provin din aceasta ramura.Oricum veti comenta ,viitorul va demonstra ca invatamintul online va fi scoala viitorului.