38 comentarii 119 afișări

Generaţia crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenţei

Postat la: 14.02.2010 19:58 Ultima actualizare: 14.02.2010 21:42

Generaţia crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenţei

În timp ce numărul elevilor care apelează la psihologul şcolar este în continuă creştere, Ministerul Educaţiei aşteaptă. Aşteaptă noua lege a învăţământului ce prevede instituirea unor centre de consiliere special destinate problemelor cu care se confruntă elevii

Nopţile petrecute în faţa calculatorului, oboseala accentuată, violenţa verbală şi fizică faţă de colegi şi profesori, epuizarea din cauza temelor de acasă sau pur şi simplu sentimentul de debusolare şi negăsirea locului în societate fac ca unul din zece elevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere de specialitate. Aproape 25000 de şcolari bucureşteni, reprezentând 12% din numărul total de elevi care învaţă în şcolile Capitalei au apelat, anul trecut, la psihologul şcolar.

O situaţie aproape identică a fost raportată şi în judeţul Braşov, unde, în decurs de un an, numărul elevilor care au solicitat consiliere psihologică a crescut cu o treime. Practic, peste 9000 de elevi, reprezentând 15% din totalul şcolarilor braşoveni au petrecut, în anul 2009, cel puţin o oră în biroul psihologului.

Din calculele Gândul reiese că numărul elevilor români care solicită, anual, consiliere psihologică ar putea fi de peste 300.000, având în vedere păstrarea proporţiei de 10% din numărul total de 3,3 milioane de elevi. Aceasta în condiţiile în care numărul specialiştilor din domeniu este de două ori mai mic decât normele legale, fapt ce demonstrează o situaţie care este confirmată tacit de autorităţi: cifra ce reprezintă elevii cu probleme de comportament este mult mai mare. Cât de mare, nimeni nu pare să ştie încă, Ministerul Educaţiei neavând un răspuns în acest sens.

De ce merg elevii la psiholog?

În funcţie de diagnostic, situaţia raportată de Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională din Bucureşti arată în felul următor: cele mai multe probleme întâlnite (8259) sunt cele care privesc dificultăţile de a alege un drum în viaţă, elevii, mai ales cei ajunşi în clasa a VIII-a nefiind capabili să se hotărască pe cont propriu ce specializare să urmeze. În top urmează şcolarii pentru care adaptarea la cadrul organizat impus de şcoală reprezintă un calvar. 4193 de elevi de şcoală primară au avut nevoie de consultanţă psihologică pentru a înţelege că, în timpul orei, nu trebuie să vorbească neîntrebaţi, să se plimbe prin clasă sau să mănânce.

Alţi 3529 de elevi bucureşteni nu au fost capabili să comunice cu profesorii, cu colegii, sau chiar cu părinţii, în timp ce 3237 au apelat la consilier din cauza agresivităţii fizice şi verbale de care au dat dovadă. O altă problemă îngrijorătoare este stilul de viaţă nesănătos (alimentaţia precară, orele pierdute în faţa calculatorului şi timpul dedicat pregătirii pentru examene) ce a dus la epuizarea elevilor. 2427 de şcolari, majoritatea liceeni, au povestit psihologilor respectivele dificultăţi.

Culmea şi elevii care îşi dau silinţa sunt loviţi de depresii, 1804 şcolari ajungând la consiliere deoarece nu au reuşit să înţeleagă cum trebuie să înveţe, sau nu au găsit un rost materiilor pe care s-au văzut nevoiţi să le parcurgă. Nu în ultimul rând, psihologii s-au confruntat cu absenteismul şi abandonul şcolar, 1337 de elevi fiind îndrumaţi pentru a se reintegra în mediul şcolar.

"Apelează la consilierul psihologic cei care au comportament inadecvat la şcoală. De regulă cei care vin au mai multe probleme. Ei vin cu o problemă şi în urma discuţiei cu psihlogul descoperă şi că au şi altele. În funcţie de gravitatea problemei pot parcurge una, două, trei sau zece şedinţe a câte 50 de minute. Există o creştere a numărului de elevi care solicită consiliere, însă nu putem spune exact care este aceasta", a explicat pentru Gândul Aura Stănculescu, directorul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională din Bucureşti.

Numărul de consilieri şcolari, de două ori mai mic decât prevăd normele

Directorii şi demnitarii din Minis­terul Educaţiei care ar fi putut răspunde la întrebarea câţi elevi au solicitat consiliere psihologică nu au dorit să facă nici un comentariu. Singurele cifre de care dispune MECTS sunt cele refe­ritoare la numărul de consilieri psihologici. Iar datele sunt cel puţin îngrijorătoare. În timp ce nomele stabilite de minister spun că în sistem ar trebui să existe un consilier la cel mult opt sute de elevi, realitatea din teritoriu arată că numărul specialiştilor este de două ori mai mic decât cel cerut prin reglementările în vigoare, un psiholog acoperind în medie 1573 de şcolari.

Ce face ministerul pentru a acoperi acest deficit? Deocamdată nimic, purtătorul de cuvânt, Melania Vergu, explicându-ne că MECTS aşteaptă intrarea în vigoare a noii legi a Educaţiei, urmând ca apoi să fie pregătit şi bugetul pentru sporirea numărului de psihologi: "Nu ştiu dacă există un document care să se cheme chiar strategie, dar există preocuparea să fie încadraţi şi să se recomande implicarea consilierilor şcolari la liceu şi şcoala generală, iar prin viitoarea lege se propun centre de consiliere. Dacă vom institui prin lege aceste centre de consiliere evident că ele vor dispune de un număr mai mare de consilieri. Deocamdată, să am legea votată şi apoi vom avea şi proiectul de buget. Până atunci funcţionăm aşa cum existăm. Avem diriginţii care au în sarcina lor să facă activitate de consiliere şcolară. Lecţiile de dirigenţie asta ar trebui să aibă principal obiectiv: să susţină elevul şi să fie un cadru în care elevul să poată rezolva probleme de consiliere şcolară.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 
Pagina 1 din 1

 

Tag-uri:
elevi
,consiliere
,despresie
,violenţă
,epuizare psihică
,generaţie
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

38 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 un BUN ROMAN 14.02.2010 20:25

Toate accesta sunt rezultatele DEMOCRATIE din SCUMPA NOSTRA PATRIE unde nici peste 1oo de ani nu se va schimba nimic in bine.Sunt plecat departe de casa si constat ca politicienii de la noi au facut si inca fac mult mai mult rau ROMANILOR decat a facut comunismul ,este incredibil ce se intampla la noi .

 
#2 Alex 14.02.2010 21:16

Nu se poate rezolva batand din palme ce s-a stricat in douazeci de ani.

 
#3 Miky 14.02.2010 21:50

O sa se ajunga (daca nu s-a ajuns deja) la un fapt periculos...acela in care foarte multi or sa regrete comunismul...astea-s roadele politicienilor de orice culoare de-a lungul celor 20 de ani de ..."nus' ce"?!

 
#4 Y I Y 14.02.2010 21:53

CAND PARINTII SANT MEREU AMENINTATI CU SOMAJ SI INSTABILITATE - automat - SE TRANSMITE LA COPII ACESTE NEAJUNSURI = COPIII SANT SUBNUTRITI SI VULNERABILI IN FATA BOLILOR = P D = PARTIDUL DROGATILOR - EBA - PRIGONU jr - ADY GHEORGHE - RITZI - BITMAN - vine si CACALINESCU - VLADESCU trubadurul batran

 
#5 mihaela 14.02.2010 22:50

Scoala romaneasca nu are nici un pic de rol formativ , dar ii terorizeaza pe copii cu o curricula cretinoida si cu cel mai mare numar de discipline din lume. E ciudat cum o tara saraca, asa cum e Romania, isi permite sa aiba un numar mult mai mare de discipline decat tari bogate. Materia este cumplit de incarcata, ilogica si creeaza dificultati de intelegere si pentru adulti cu studii postuniversitare. Manualele de istorie masacreaza tot e e semnificativ in istoria tarii si a lumii, dar sunt incarcate cu date si locuri si fraze ermetice si cu o pretiozitate penibila. Nici stiintele exacte nu stau prea bine, si acolo manualele nu pot fi decriptate nici de savanti, dar nu pentru ca au un nivel prea ridicat, ci pentru ca sunt ilogice si cretine.
As pedepsi pe cei care lauda invatamantul romanesc sa aiba programul si obligatiile unui copil de gimnaziu.
Copilul meu este terortizat de profesoara de fizica si cred ca o voi da in judecata si voi face tot ce pot sa o exlud din invatamant. Preda execrabil (ii pune pe copii sa copieze lectia din manual) si le da numai 3. O sa fac si eu tot ce pot sa ii dau 3 si sa o dau afara din scoala pentru ca are pe constiinta sute de copii. Eu am nascut un copil sanatos si nu ii voi permite unei nenorocite sa ii faca rau copilului meu.

 
#6 melente adrian 14.02.2010 23:05

Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7


Probleme Lecţie de management


Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008


Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet


Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii


Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.


Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.


Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.

Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice

Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7

 
#7 koroebos 14.02.2010 23:50

soimi nu v-a placut, pionieri nu, utc-isti nici atat, drogati ....hm....mai baieti hotarati-va totusi, ce vreti de fapt......ha...haa...haaaaaa

 
#8 PMS VICTORIE 15.02.2010 00:22

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#9 ovi. 15.02.2010 01:24

Nu poate un om matur sa inteleaga reformele reformatoare care au stricat tot ce a fost bun in invatamantul romanesc, dapoi un copil. Cum sa-i tot explici unui copil ce sa invete, cum sa invete, din ce sa da examen cand nici tu ca parinte nu esti lamurit. In plus, cum sa explici unui copil ca in viata banii nu se obtin usor ci trebuie sa muncesti pentru ei cand realitatea vetii de zi cu zi din Romania te contrazice, cum sa ii explici unui copil ca trebuie sa respecte anumite principii morale si legale pentru a deveni om cand el vede ca cinstea, morala si respectul fata de lege e doar pentru prosti.

 
#10 dhopital 15.02.2010 01:30

sau prostii la carte,care caracterizeaza pe multi care posteaza aici.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa