Legea Educaţiei intră în dezbatere publică până la 1 martie. Funeriu o vrea gata până la toamnă şi promite dezumflarea programei: "Nu mai avem timp"
Legea Educaţiei intră în dezbatere publică până la 1 martie. Funeriu o vrea gata până la toamnă şi promite dezumflarea programei: "Nu mai avem timp"
Asumată de guvern în faţa parlamentului şi respinsă apoi de Curtea Constituţională, Legea Educaţiei Naţionale va intra din nou în dezbatere publică, în cursul acestei săptămâni. Anunţul a fost făcut, duminică, de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, care a promis că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi, elevii vor avea parte de ore cu un conţinut mai aerisit. "Inechitatea în şcoala românească începe de la programa şcolară.
Conţinutul programei este mult prea încărcat, mult prea stufos, mai ales pentru copiii de vârste mici, iar inechitatea începe tocmai acolo, fiindcă un copil cu o materie mult prea dificilă nu va reuşi să-şi facă toate temele, dacă părinţii nu se pot ocupa de el la nivelul cerut", a declarat Funeriu, la Piteşti, în deschiderea Olimpiadei Naţionale de Chimie, precizând că respectivul act normativ ar putea intra în vigoare până la toamnă: "Voi supune dezbaterii publice viziunea noastră asupra noii Legi a Educaţiei. Această dezbatere va dura, aşa cum este firesc, o lună. Apoi, voi prezenta în Guvern şi în Parlament conţinutul legii care va reieşi în urma acestei dezbateri. Dacă Parlamentul se mobilizează, sper să avem o nouă Lege a Educaţiei la începutul noului an şcolar. Această lege este necesară pentru că învăţământul românesc trebuie să se modernizeze. Nu mai avem timp".
Noua lege stipulează un învăţământ obligatoriu de 11 clase, evaluarea elevilor la nivelul şcolii la finalul clasei a II-a, a VI-a şi a X-a, precum şi testările naţionale programate pentru elevii de clasa a IV-a, a VIII-a şi a XII-a.
Conform aceluiaşi act normativ, programele şcolare au fost împărţite, astfel încât doar 75% din ceea ce ar fi urmat să se predea la clasă, ar fi fost identic pentru toate şcolile, 25% din programă urmând să fie stabilită de fiecare unitate de învăţământ în parte, în funcţie de nevoile pieţei muncii locale. În luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituţională a blocat Legea Educaţiei considerând că prevederea referitoare la incompatibilitatea dintre funcţiile politice şi cele de directori de şcoli contravine legii fundamentale a statului. (R.F.)
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















31 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Dl. Ministru va rog cercetati neregulile ff grave pe care RECTORUL DE LA SIBIU le face in universitate. Da afara profesori universitari prin desfacerea contractului de munca, e plin de procese penale, are o camarila gregara de trantori, a instaurat dictatura, e agramat complet, impostor academic. A castigat cam 400 mil. lei vechi/luna in anii trecuti de la universitate! E plin de reclamatii la minister, nimeni nu ia nicio masura. Nevasta si cele 2 fiice sunt cadre didactice la universitate, nu-i pasa. Senatul e presh in fata lui. Alegerile din 2008 au fost nelegale, prof. Corvin Lupu (dat afara!) are o sentinta judecatoreasca DEFINITIVA care dovedeste acest fapt. Pai atunci cum de mai e rector? Nu se pune in aplicare legea? A infiintat n departamente inutile la care a pus in frunte oamenii camarilei.
Daca doresti ca odrasla ta sa fie bine ecucata si instruita, citeste ,,Scrisoarea saptamanii" din revista Formula AS nr 891/2009 si spune-ti parera !
Cecilia.
Un principiu enuntat din cadrul "Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării" realizat de comisia comisia prezidentiala a carei vicepresedinte a fost inclusiv domnul ministru Funeriu.
"Descentralizarea comprehensivă. Descentralizarea trebuie să vizeze toate componentele
ei: financiară, resurse umane şi curriculum. Descentralizarea unei componente
şi menţinerea centralizată a celorlalte pot induce tensiuni şi disfuncţii care să compromită
tot procesul descentralizării. În urma unei descentralizări comprehensive,
ÅŸcoala ÅŸi consiliul local vor avea rolul esenÅ£ial în: a) construcÅ£ia ÅŸi execuÅ£ia bugetului, b)
angajarea, concedierea, promovarea ÅŸi salarizarea personalului, c) adaptarea
curriculumului la nevoile elevilor şi ale comunităţii."
Cred ca un primar impreuna cu directorul scolii dintr-o comuna ,ar putea face un calcul si va vedea cat il costa salariile profesorilor, benzina pentru transportul in comun, renovarea unei scoli etc si lua cea mai buna decizie. Dupa cum foarte bine spunea si raportul citat necorelarea tuturor lucrurilor duce la "tensiuni şi disfuncţii".
Sper ca domnul ministru sa isi aduca aminte de principiile in care credea inainte de a fi numit ministru.
Deocamdata, actiunile dumnealui intra in contradictie cu cele de mai sus (a se vedea decizia de a concedia 15.000 de cadre didactice fara sa se tina cont de realitatile locale; deocamdata cele care decid sunt ISJ-urile care conform aceluiasi document nu ar trebui sa aiba atributii in a concedia profesori).
Cu suplinitorii care stau la cotitura in fiecare an in orase cum ramane,si din cauza carora se tin clase sub efectiv ?
Calea cea mai sigură pentru reformă: în fiecare clasă puneÅ£i portretul de la alegeri, cu sloganul "De ce vă e frică, nu scăpaÅ£i!"
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
Comaseaza mai repede si restructureaza ca nu este calitate si sunt multi repetentii si corigenti.Profesorii ne instiga sa iesim in strada sa ne opunem comasarii ca liderii lor de sindicat sunt legume comandate politic
Pe siteul educatiei vor sa iesim in strada sa ne opunem comasarii si restructurarii
NU ne intereseaza de ei ESTE BANUL PUBLIC SI NU S EPOATE FACE SCOALA CU 6 ELEVII SAU 12 SUNT NEBUNII nevroticii superficiali mediocriiMai repede cu legea bai............
Este inadmisisbil ce fac directorii in scoala modifica foi matricole modifica orarul dau afara elevii pe cine vor tin in spate profesorii care le convin iau spaga sunt pe mana cu politia sa nu declare scandalurile Fac ce vor in scoala
ASTA ESTE DESCENTRALIZAREA???????????????????E ZICE FUINERIU???
iN CARDASIE CU INSPECTORATELE IN UNELE SCOLII TINE CLASE CU 12 ELEVII LA COLEGII
Parinti, cititi ,,Scrisoarea saptamanii" din Formula AS nr 891/ 2009, intrebati-va apoi copilul despre fitosii care deranjeaza ora. Nu lasati ca derbedeii sa faca legea in scoli.
http://www.glsa.ro/informatii/actualitati/57255-lizica_mihut_viseaza_cu_ochii_deschisi_la_*_academica_din.html