Marea schimbare în facultăţi începe la toamnă. Cum va înlocui Funeriu „de sus în jos” şefii din universităţi

Marea schimbare în facultăţi începe la toamnă. Cum va înlocui Funeriu „de sus în jos” şefii din universităţi

Atât universităţile de stat, cât şi cele private vor decide în octombrie, prin referendum, modalitatea de desemnare a rectorilor. Ordinul de ministru ce prevede calendarul exact al alegerilor, precum şi metodele prin care se vor derula aşteaptă doar semnătura lui Funeriu

Toate universităţile româneşti vor demara la toamnă procedurile prin care îşi vor desemna noile structuri de conducere: de la consiliile departamentale şi decani, la rectorii şi membrii senatelor. Ministerul Educaţiei a finalizat ordinul pe baza căruia rectoratele vor stabili modul de selecţie a noilor şefi şi calendarul alegerilor. Conform documentului care aşteaptă semnătura lui Funeriu, universităţile vor derula înlocuirile pe baza a două coordonate: "de jos în sus", în privinţa structurilor legislative şi "de sus în jos" în cazul celor executive.

Cu alte cuvinte, alegerile, care vor debuta în octombrie, încep cu stabilirea membrilor consiliilor de la nivelul departamentelor, vor continua cu cele de la nivelul facultăţii şi se vor finaliza cu desemnarea noilor membri ai senatului universitar, proces care ar urma să se finalizeze cel târziu în ianuarie 2012. În privinţa organismelor executive, procedura va avea un traseu dinspre vârf înspre bază. Primii desemnaţi vor fi rectorii, aceştia urmând să-şi numească în mod direct prorectorii, imediat după confirmarea primită de la minister. O dată stabilite noile conduceri ale universităţilor, schimbările se vor muta în facultăţi, unde decanii vor fi selectaţi în baza unui concurs public. Practic, atât universităţile de stat, cât şi cele private îşi vor înnoi reprezentanţii până la primăvară.

Înainte de a da startul întregului proces, rectoratele vor fi însă nevoite să se consulte cu întreaga comunitate academică în privinţa modului în care vor fi stabiliţi noii şefi de universităţi. Concret, fiecare instituţie de învăţământ superior va organiza la începutul lunii octombrie câte un referendum la care vor participa toate cadrele didactice titulare, împreună cu cercetătorii şi studenţii reprezentaţi în senat şi în consiliile facultăţilor. Cu toţii vor avea de ales între varianta desemnării rectorului pe bază de consurs şi varianta votului universal, direct şi secret al tuturor profesorilor. Indiferent de varianta aleasă, aproape jumătate dintre rectori vor fi înlocuiţi automat, întrucât au parcurs deja două mandate. Printre aceştia se află nume grele în domeniu precum Andrei Marga (Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca), Ecaterina Andronescu (Universitatea "Politehnica" din Bucureşti), Florian Popa (UMF "Carol Davila") Ioan Pânzaru (Universitatea din Bucureşti) şi Ion Gh. Roşca (ASE).

Înlocuirea rectorilor - luptă politică între minister şi parlamentari

Până la demarara alegerilor, problema înlocuirii rectorilor a început deja pe baza luptei politice. Principalele ţinte ale ministerului: senatorii Ecaterina Andronescu (PSD) şi Nicolae Robu (PNL), care împreună cu deputaţii Florian Popa şi Ştefan Drăgulescu se află şi în rolul de şefi de universităţi. Conform noii legi a Educaţiei, cei patru trebuiau să aleagă până săptămâna trecută între funcţia de parlamentar şi cea de rector. În joc a intrat şi Agenţia Naţională de Integritate care a stabilit un nou termen: 60 de zile pentru a alege între rector şi membru al legislativului. Catalogând noile prevederi drept abuzive, nici unul dintre aceştia nu a renunţat însă la mandat, acuzând presiunea politică din partea ministrului Daniel Funeriu. În sprijinul lor au intervenit comisiile juridice din Senat şi Camera Deputaţilor, care au adus două argumente majore: pe de o parte, faptul că la momentul în care au fost aleşi rectori legislaţia nu interzicea cumulul funcţiei cu cea de parlamentar, iar pe de altă parte prevederile Legii privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice.

• Întrebat de gândul cum explică situaţia creată de cele două verdicte diferite şi cum anume va proceda în continuare, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu a putut da un răspuns clar: "Comisiile juridice au acordat un punct de vedere referitor la anumite aspecte de incompatibilitate a anumitor persoane. Singurul organism care constată incompatibilităţile e ANI. Nu pot să-mi imaginez că un rector care este în acelaşi timp şi parlamentar va ignora ceea ce spune singura autoritate a statului care vorbeşte despre incompatibilităţi. Să aşteptăm şi o să vedem".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine