Ministrul Educaţiei pregăteşte universitatea-mall. Cum reacţionează rectorii şi ce înseamnă schimbarea pentru studenţi

Foto Sebastian Sascău / Mediafaxfoto

Cu noua Lege a Învăţământului, Ministerul Educaţiei face primul pas către fuzionarea universităţilor. Noul sistem de învăţământ universitar se va baza pe un sistem de departamente conduse de rectori numiţi, nu aleşi

Ministerul Educaţiei pregăteşte scoaterea de pe piaţă a universităţilor care nu pot face dovada calităţii programelor de studiu pe care le oferă studenţilor, având în vedere, pe de o parte, desfiinţarea rectoratelor cu probleme, iar pe de altă parte, fuzionarea instituţiilor de învăţământ superior. Primul pas a fost făcut prin noua Lege a Educaţiei, care anunţă concentrarea resurselor universităţilor publice şi private.

l Astfel, proiectul de lege, prezentat, miercuri, în şedinţa de Guvern de la Iaşi, prevede ierarhizarea tuturor universităţilor şi introducerea unei finanţări diferenţiate în funcţie de performanţa rezultată în urma evaluării, ceea ce va presupune tăierea fondurilor pentru cei aflaţi la coada clasamentului. Iniţial, respectivul act normativ prevedea "comasarea prin fuziune a universităţilor care au misiuni asemănătoare şi sunt localizate în aceeaşi unitate teritorial-administrativă sau la o distanţă mai mică de 150 de kilometri între localităţile de reşedinţă", însă ministrul Daniel Funeriu a preferat să păstreze detaliile pentru viitoarele metodologii prin intermediul cărora ideea va fi pusă în practică.

"Prin această lege, creăm cadrul prin care universităţile pot să se reorganizeze în consorţii sau să fuzioneze. Vom putea vorbi despre fuzionarea mai multor universităţi, în momentul în care finanţarea nu se mai justifică. Acest lucru este valabil şi pentru universităţile de stat şi pentru cele private, deoarece şi acestea fac parte din sistemul de învăţământ şi au acces la granturile de cercetare. Ministerul nu ameninţă pe nimeni, dar dacă se va constata că unele universităţi nu au suficiente resurse, le vom putea obliga, prin finanţare, să fuzioneze. Poate că, din două proaste, facem una bună", a explicat, pentru Gândul, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Melania Vergu.

Catedrele, înlocuite de departamente

Proiectul de lege aduce modificări de substanţă şi în interiorul universităţilor. În primul rând, acestea vor fi nevoite să renunţe la organizarea pe catedre, noul sistem de referinţă fiind departamentul. Mai mult, fiecare rectorat va putea renunţa chiar şi la facultăţi în favoarea unei structuri departamentale. Noul tip de organizare va presupune interdicţia rudelor de gradul I şi II de a lucra cot la cot, precum şi o modalitate cu totul nouă de stabilire a conducerii.

Concret, rectorul, care va putea fi inclusiv o persoană din exteriorul instituţiei, nu va mai fi ales de către Senat, ci va fi desemnat de o comisie compusă în proporţie de 50% de membri din cadrul universităţii şi 50% din membri din afara universităţii. Odată desemnat, acesta va încheia un contract de performanţă cu universitatea şi îşi va desemna prorectorii. Consiliul facultăţii va avea la rându-i o altă faţă, membrii respectivei structuri vor fi aleşi de către toate cadrele titulare. În plus, un sfert dintre aceştia vor fi studenţi, aleşi prin vot direct.

De asemenea, Legea Educaţiei Naţionale a preluat o serie de prevederi din fostul proiect de lege, asumat de Guvern în faţa Parlamentului, în toamna anului trecut. Astfel, aceasta prevede înfiinţarea unui registru matricol unic, ce va consta dintr-o baza de date electronice în care vor fi înregistraţi toţi studenţii, clasificarea universităţilor în trei categorii: de educaţie, de cercetare şi creaţie artistică şi de cercetare avansată şi educaţie şi interzicerea cumulului de norme didactice.

Ce spun rectorii

• "Franţa are, la o populaţie de trei ori mai mare decât cea a României, 84 de universităţi, în timp ce noi avem o sută. Aşa că, dacă există forţa politică pentru a se lua o asemenea măsură, de comasare a universităţilor, va fi o mişcare foarte folositoare. Numai în Bucureşti sunt 26 de universităţi plus alte trei-patru, pe o distanţă de 60 de kilometri. Apoi, Strategia Lisabona prevede ca, în tranşa de vârstă 25-35 de ani, 40% din populaţie să aibă studii de licenţă. La noi, ponderea e de 16%", spune Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti.

• "La Manchester s-a făcut o universitate metropolitană, prin unirea a două universităţi. Dar pentru asta, a fost nevoie de o finanţare de 35 de milioane de lire sterline. Este o sumă colosală. Pe lângă costuri, noi nu ştim încă ce rezultat ar putea avea această idee a fuzionării. Eu sunt mai degrabă adepta ideii consorţiilor care să fie organizate pe baza complementarităţii. De exemplu, Politehnica să se asocieze cu ASE-ul, pentru componenta economică şi cu Universitatea din Bucureşti, pentru zona socio-umană", declară Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii "Politehnica" din Bucureşti.

• "Comasarea nu e o idee bună. În Bucureşti, o singură universitate este o exagerare. Universităţile pregătesc în domenii de specialitate, iar acestea sunt foarte diferite. Una este sănătatea, altele sunt domeniile umaniste şi cele tehnice. Tehnicul şi umanul au 180-240 de credite, medicina are 360 de credite. Trebuie să respectăm cel puţin procesul Bologna, care impune această diferenţiere. Mai degrabă, am putea face o asociere cu Universitatea de Medicină din Craiova. Aşa mi se pare normal: o asociere pe domenii", e de părere Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti.

INFO PLUS

Şase ani pentru a deveni profesor

Noua lege modifică şi bacalaureatul, care ar urma să conţină doar două probe scrise (una de comunicare, prin care vor fi evaluate cunoştinţele de limbă română şi de limbă străină, şi una de testare a cunoştinţelor în matematică şi ştiinţe). De asemenea, proiectul prevede testarea elevilor la finalul grupei pregătitoare, precum şi la nivelul claselor a IV-a, a VI-a şi a IX-a, evaluări ce au ca scop orientarea din timp a şcolarilor şi formarea de planuri individualizate de învăţare. Se schimbă şi modalitatea prin care absolvenţii de facultate devin dascăli: proiectul prevede parcurgerea unui masterat de doi ani în pedagogie şi un an de practică sub supravegherea unui mentor. Şcolile vor fi şi ele clasificate, de la "excelente" la "nesatisfăcătoare".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine