„Poker-ul este aidoma unei partide de sex sau unei ţigări de marijuana“

„Poker-ul este aidoma unei partide de sex sau unei ţigări de marijuana“

Nopţile pierdute în faţa mesei de joc îl fac pe Valentin, de la Filosofie, să nu mai vadă lumina zilei

Cea mai mare sumă pe care a câştigat-o este de 3000 de lei, dar începutul de an l-a prins cu o pagubă de 1700

„De ce îţi aprinzi ţigara? Stai să intrăm că ai mâncare, whisky şi tutun cât vrei, totul din partea casei”. Valentin e student în anul III la Filosofie şi a jucat în mai toate cazinourile din Bucureşti. Este înalt, vorbeşte încet şi are o privire calmă, nu îi poţi citi nimic pe faţă. Arată înspre unul dintre localurile care împrăştie în noapte zeci de culori. „Uite, aici am câştigat primul meu milion! Am pariat pe cifra 14 la ruletă şi de atunci am încredere, întotdeauna, în numărul ăsta. Dar ar fi mai bine să mergem în altă parte, unde e mai select”. Intrăm într-un cazino de pe Calea Victoriei. Nu sunt înregistrat aşa că trebuie să mă supun procedurii: mi se iau datele din cartea de identitate şi sunt fotografiat.

După ce trecem şi de detectorul de metale intrăm parcă într-o altă lume. Într-o încăpere luminată de zeci de candelabre, un individ brunet, cu cămaşa scoasă din pantaloni joacă ruleta la aceeaşi masă cu un bătrânel, cărunt, la costum şi cu ochelari. „Îţi dai seama care sunt români, încă înainte de a deschide gura, după cât de prost sunt îmbrăcaţi. Italienii, de exemplu, se prezintă întotdeauna impecabil, au respect faţă de ei înşişi. Arabii sunt cei mai ai naibii, se enervează repede şi uneori se lasă cu scandal. Vin tot felul de oameni pe-aici. O dată, am jucat cu un coreean, plin de bani, pasionat de Habermas (n.r.Jürgen Habermas, filosof german), altădată, am nimerit cu unii pe care nu dai doi lei, care vin doar să mănânce şi să bea gratis”, îmi spune Valentin, în timp ce o domnişoară, în costum, ne aduce câte un whisky.

Pasiunea sa este pokerul, joc ce l-a costat pe lângă sumele pierdute şi o bună parte din examenele de la facultate: „Câteodată, joc nopţi la rând şi când ajung acasă, dorm până seara. Sunt perioade când nu văd lumina zilei. La început, nu credeam că jocul ăsta îţi poate da dependenţă, dar cu timpul m-am lămurit. Mi-a adus destule probleme. Am avut multe restanţe, am pierdut şi locul din cămin, iar acum trebuie să trag din greu pentru licenţă”. Microbul l-a prins din liceu, când îşi încerca intuiţia pe internet: „Pariam on-line, folosind cardul mamei mele. Când câştigam, mergeam la bancomat şi scoteam suma respectivă, când pierdeam, făceam rost de bani şi puneam diferenţa. Pe părinţi nu i-a deranjat niciodată. Nu sunt foarte înstăriţi, dar nu se supărau dacă pierdeam, pentru că jucam la sume mici”.

Deschiderea la ruletă: 50 de lei, la poker, 500

Dacă îl pui să spună câte ceva despre el, Valentin îţi răspunde că e un singuratic, nu are mulţi prieteni, drept pentru care până şi Revelionul l-a petrecut de capul său în localul în care joacă: „Am stat toată noaptea în cazino. Am mâncat, am băut, au fost şi multe fete foarte frumoase care au făcut striptease. Partea proastă e că am pierdut 1700 de lei, adică tot ce aveam la mine şi de asta îmi merge prost tot anul. Nu am mai jucat de vreo două luni pentru că îmi fac calculul după sume fixe.

Nu mă aşez la masă, până nu am bani pentru patru deschideri, deci 2000 de lei”. Pentru a face rost de bani, a încercat şi câteva joburi part time, lucru care nu l-a ajutat prea mult. Asta din cauză că, poveşteşte Valentin, cel mai greu lucru este să te poţi ridica de la masă, atunci când ai început să pierzi: „Am lucrat într-un hipermarket, într-un fast-food şi ca agent imobiliar. Întreg salariul îl jucam la cărţi şi tot nu îmi ajungea. Secretul e să întrerupi jocul la timp, ca să nu te duci rău de tot în minus. Dacă reuşeşti să te ridici de la masă, atunci când începi să pierzi, eşti un erou. Foarte puţini pot face asta”.Când vorbeşte despre poker, Valentin este o enciclopedie: ştie tot, scheme, strategii şi tactici psihologice.

A aplicat, la un moment dat, până şi teorii din fizica cuantică, în cazul jocului de ruletă, pariind mai multe mâini consecutive, pe aceeaşi culoare. Un lucru nu reuşesc să aflu: de unde vine plăcerea de a risca, noapte de noapte, sume importante de bani. „Nu poţi explica senzaţia pe care o ai atunci când joci. Unii prieteni de-ai mei spun că pokerul este echivalentul unei partide de sex. Eu nu aş merge până acolo, cred că are mai degrabă efectul unei ţigări de marijuana. Dacă vrei, încearcă la ruletă!”. După numai trei mâini, pierd cei 50 de lei, cu care am deschis. „Poftim, ai contrazis axioma! Nu am văzut, până acum, pe cineva să joace pentru prima dată şi să nu câştige.”

„La început, nu credeam că jocul ăsta îţi poate da dependenţă, dar cu timpul m-am lămurit. Mi-a adus destule probleme.“  -  Valentin (student)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine