|
Îngrijorător Elevii se întorc în aceleaşi bănci scrijelite
Prima zi de şcoală: „Bine «a-ţi» venit!“
de Raul FLOREA | 14 SEPTEMBRIE 2009
Învăţământul românesc: câţiva elevi excepţionali şi o
mare de mediocritate. În statisticile oficiale, suntem campioni
europeni la abandon şcolar şi la incapacitatea de a înţelege un
text scris
Prima zi de şcoală: „Bine a-ţi venit!“
Două sute de copii din satul mehedinţean Jirov, comuna Corcova,
se vor reaşeza azi în bănci. Sunt aceleaşi bănci în care au învăţat
şi bunicii lor, acum jumătate de secol. Ca ei sunt zeci de mii de
elevi din toată ţara, care încep cursurile în magazine, dispensare
medicale şi muzee, din cauză că şcolile lor sunt, în cel mai bun
caz, şantiere.
O treime din şcoli nu respectă normele
sanitare
Mai mult de o treime din şcolile care îşi primesc astăzi elevii
nu respectă standardele minime de igienă şi siguranţă. Din cele
peste 22.000 de imobile ce au ca destinaţie activităţile
educaţionale, aproape 4.000 sunt încă în stadiul de şantier,
lucrările de reabilitare nefiind finalizate la termen.
În Capitală, 3.100 de elevi vor fi comasaţi în alte unităţi de
învăţământ, din cauza lucrărilor destinate reparaţiilor, iar 350 de
preşcolari vor fi mutaţi în alte grădiniţe. 44 de şcoli bucureştene
sunt în programul Băncii Europene pentru Investiţii, lucrările
trenând de mai mulţi ani. Acestea reprezintă jumătate din numărul
total de şcoli din Capitală ce nu au obţinut avizul sanitar pentru
funcţionare. Practic, la nivel naţional, alte 4.000 de şcoli nu
îndeplinesc criteriile minime pentru a-şi deschide porţile şi nici
nu au demarat lucrări de reabilitare. Cea mai gravă situaţie se
găseşte în judeţul Mehedinţi, unde 80% dintre şcoli, marea
majoritate în mediul rural, nu au autorizaţie de funcţionare din
cauza lipsei utilităţilor şi a grupurilor sanitare. Absenţa apei
potabile face ca un sfert din şcolile prahovene să înceapă anul
şcolar fără îndeplinirea normelor minime de igienă.
În Vaslui, elevii vor învăţa în magazine şi
muzee
Chiar şi acolo unde au fost ridicate clădiri noi, problemele nu
au fost eliminate. Un exemplu este situaţia din comuna Lapoş, unde
autorităţile au decis că reabilitarea vechiului imobil este mai
costisitoare decât ridicarea altuia nou. Drept care a fost
construită o nouă şcoală pentru cei 116 elevi de clasele V-VIII.
Numai că noul imobil nu va putea fi folosit, întrucât nu are nici
centrală electrică, nici o altă sursă de încălzire, pentru
rezolvarea problemei fiind necesari 20.000 de euro. În alte
regiuni, autorităţile au găsit formule inedite acolo unde lucrările
de reabilitare nu au fost finalizate.
Aproape 600 de elevi din judeţul Vaslui vor începe orele în case
particulare, magazine, cămine culturale, cantoane silvice,
primării, dispensare medicale şi muzee, în funcţie de locurile pe
care le-a găsit primăria. Conducerea Inspectoratului Şcolar Vaslui
consideră că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă Ministerul
Educaţiei ar fi gestionat mai bine fondurile, astfel încât să nu se
ajungă la situaţii precum cea a construcţiilor de wc-uri ale căror
costuri se ridică la peste 100.000 de lei pentru fiecare toaletă,
în condiţiile în care acestea sunt inutilizabile.
Cum arată şcoala în cifre: unu din cinci elevi
abandonează cursurile
3,5 milioane de elevii vor relua astăzi cursurile, fiind
îndrumaţi de aproape 300.000 de profesori. Nivelul de instruire a
şcolarilor este oglindit de statisticile Ministerului Educaţiei. De
departe cele mai îngrijorătoare date privesc abandonul şcolar:19,2%
dintre elevi au renunţat la şcoală în loc să-şi termine studiile,
în anul şcolar 2007-2008.
Acest procent este cu atât mai mare, în comparaţie cu media UE
de doar 14,8% şi cu obiectivul UE de a reduce abandonul şcolar la
maximum 10% până în 2010. Doar trei state stau mai prost decât ţara
noastră în privinţa ratei abandonului şcolar: Spania - 31%,
Portugalia - 36,3% şi Malta - 37,6%. Pe de altă parte, suntem
întrecuţi cu mult de state care de-abia ajung la un procent al
abandonului şcolar de 5,5%: Slovenia, Polonia şi Cehia. Elevul
român a ajuns, anul trecut, să frecventeze învăţământul, în medie,
până la 16,3 ani, adică până în clasa a X-a. România ocupă, de
asemenea penultimul loc în Europa în privinţa participării la toate
nivelurile de educaţie.
În timp ce rata UE este de 59,2%, în România doar 50,5% dintre
tineri urmează toate nivelurile de şcolarizare. Cel mai bine stă
Finlanda - 66,4%, iar cel mai prost stau bulgarii, cu doar 49,8%.
Pe de altă parte, 49,5% dintre absolvenţii de liceu nu au diplomă
de bac, iar o cincime dintre copii nu merg la grădiniţă. 16% dintre
şcolarii de clasa a IV-a nu sunt capabili să înţeleagă un text
scris. Conform testărilor internaţionale, România se situează
undeva pe locul 47, din 57 de ţări, unde s-a aplicat evaluarea
PISA.
Ce se schimbă: bac mai simplu, tezele cu subiect unic,
eliminate
Noul an şcolar aduce cu sine simplificarea examenului de
bacalaureat, eliminarea tezelor cu subiect unic şi implicit
modificarea admiterii la liceu, ce va avea loc prin introducerea
unei evaluări după standardele internaţionale. Astfel, toti elevii
de clasa a VIII-a vor susţine, pe 4 mai, 6 mai şi 12 mai, câte o
testare scrisă la limba română, limba maternă, respectiv
matematică, iar media celor trei evaluări va avea o pondere de 25%
în media de admitere la liceu.
Teza cu subiect unic pe care elevii promoţiei 2010 au susţinut-o
în clasa a VII-a va conta în proporţie de 25%, în timp ce media
celor patru ani de gimnaziu va alcătui 50% din media de admitere.
Elevii care încep astăzi clasa a XII-a trebuie să ştie că pe
parcursul celui de-al doilea semestru vor susţine trei examene prin
care le vor fi verificate competenţele de comunicare, capacitatea
de a vorbi o limbă străină şi abilităţile digitale. Deşi pentru
aceste evaluări nu vor primi note, ci calificative, iar rezultatul
testelor nu va fi luat în calcul la bacalaureat, acestea sunt
obligatorii pentru intrarea elevilor în examenul maturităţii.
Examen ce va consta din trei probe scrise.
Prima va fi susţinută de către toţi absolvenţii la limba română.
Cea de-a doua probă va fi la matematică, pentru elevii de la
filiera tehnologică, real şi o parte din vocaţional, şi istorie,
pentru uman şi cealaltă parte din vocaţional. Pentru cea de-a treia
probă scrisă, elevii pot opta, în funcţie de filiera, profilul şi
specializarea urmată, pentru una dintre următoarele grupe de
discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică; geografie,
filozofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după
caz, sociologie. La acestea se adaugă, pentru cei care au urmat
liceul într-o limbă a minorităţilor naţionale, şi proba scrisă la
limba şi literatura maternă.
|
Postat de Profesor la 13.09.2009 22:15
Examenul de BACALAUREAT trebuie reglementat prin ordonanta de urgenta / norme de aplicare ce trebuie cunoscute oficial, nu pe *, de catre toti profesorii , parintii si elevii. In acest moment pe site-ul ministerului nu exista publicata ordonanta de urgenta si normele de aplicare pentru noul BACALAUREAT. Motivul este simplu, ordonanta de urgenta nu exista oficial, nu a fost publicata inca in Monitorul Oficial. Ordonanta de urgenta se zice ca ar fi fost adoptata pe 9 septembire, ne povesteste primul ministru. De ce nu a fost publicata pana acum ? Este folosita ca mijloc de santaj legat de noua lege a educatiei ? Politica NU ARE CE CAUTA IN SCOALA. NU POLITICIENII TREBUIE SA FACA LEGILE SCOLII, CI ADEVARATI SPECIALISTI, PREFERABIL IMPARTIALI, ADICA CU CONSULTANTA EXTERNA ! CAT TIMP IN MINISTER, IN INSPECTORATE SI LA NIVELUL SCOLILOR ACCESUL VA FI BAZAT PE POLITIC NU VA ASTEPTATI LA UN INVATAMANT DE CALITATE. POLITICUL NOSTRU INCONSECVENT SI MINCINOS NU POATE CREA CONSECVENTA IN SCOLI !