Publicat

25

iulie

2008

18:28

177

vizualizări

Primii descoperitori români de asteroizi

Primii descoperitori români de asteroizi

Un asteroid cât o casă, prăbuşit pe Terra, ar zgudui pământul cu forţa a trei bombe de tip Hiroshima. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că un asemenea pietroi uriaş pică din cer o dată la o sută de ani, observarea asteroizilor devine, dintr-o dată, un lucru extrem de util şi necesar. Astfel, cot la cot cu specialiştii din întreaga lume, s-au mobilizat şi ai noştri. În cadrul proiectului internaţional majoritar românesc EURONEAR, 9 români au descoperit 70 de asteroizi, localizaţi în aşa-numita centură principală dintre Marte şi Jupiter. La o asemenea veste, omul obişnuit nu ştie ce să facă mai întâi: să exclame „bravo, ce tare!” sau să se îngrijoreze – dacă pică bolidul mâine şi îi strică acoperişul? Astronomul Ovidiu Văduvescu, „capul răutăţilor” în proiectul EURONEAR, ne linişteşte: „Nici unul dintre asteroizii cunoscuţi nu vor lovi Pământul în viitorul apropiat, dar trebuie să observăm aceste corpuri şi să le îmbunătăţim orbita”. „A îmbunătăţi orbita” unui asteroid înseamnă a reconstitui traseul acestuia şi a putea calcula în ce loc de pe orbită se va afla la momentul „x”. De când a început programul, cei 9 descoperitori – printre care se numără o tânără de 22 de ani, absolventă a Facultăţii de Fizică de la Măgurele, şi doi studenţi – au observat aproximativ 500 de corpuri cereşti. O altă reuşită este îmbunătăţirea orbitei pentru 15 noi „virtuali impactori” – asteroizi cu orbită nesigură, situaţi în apropierea Terrei.

Cum se observă asteroizii


Se introduc coordonatele – longitudine şi latitudine cerească – în computer, telescopul se îndreaptă automat către acea zonă a cerului şi începe să pozeze. Operaţiunea se repetă mai multe zile la rând, până se obţin mai multe seturi de fotografii. După „shooting” urmează „developarea”. Toate fotografiile – fişiere cu extensie FITS – sunt analizate cu ajutorul programului Astrometrica, un soft de numai 4 mega pe care îl poate descărca oricine de pe internet. Imaginile surprinse de telescop, suprapuse peste imaginile stelelor fixe, sunt apoi animate. Softul identifică rapid asteroizii deja cunoscuţi şi îi detectează pe cei necunoscuţi. Analiza propriu-zisă a unui set de 10 imagini i-a luat lui Cătălin Vancea, student în anul al III-lea la Fizică, cam jumătate de oră. Tânărul a crescut cu luneta în casă, aşa că pasiunea pentru astronomie e lesne de înţeles. A fost cooptat în echipă în ultimele zile ale proiectului, pentru că astronomii aveau nevoie de ajutor la analiza hărţilor computerizate. „Alex, colegul meu de cameră, m-a corupt de fapt. L-am văzut atât de pasionat de astronomie, încât m-am oferit voluntar în acest proiect”.

Primul român la observatoarele din Chile – un student de 21 de ani


Alex Tudorică are 21 de ani şi este primul român care a atins performanţa de a face observaţii astronomice la Cerro Tololo şi Las Campanas, două locaţii celebre din Chile, prin filieră românească. „Titlul ăsta nu mă încălzeşte cu nimic, dar îmi place foarte mult ceea ce fac”, ne spune Alex. În schimb, este foarte mândru de statutul de membru al Societăţii Astronomice Române de Meteori, pe care l-a căpătat în 2002. Dintotdeauna l-au pasionat ştiinţele exacte. În clasa a III-a, citea cărţi de popularizare ştiinţifică. Mai târziu, în liceu, a ajuns să ocupe locul al doilea la Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică, în ciuda faptului că învăţa într-o clasă cu profil economic, unde fizicii îi era alocată doar o oră pe săptămână. „Am fost anunţat cu doar o zi înainte să mă prezint la faza judeţeană a Olimpiadei. Eram pe dinafară, habar n-aveam ce trebuia să învăţ. M-am dus cu doamna profesoară de chimie, care mi-a spus foarte clar de la început că ea nu are cu ce să mă ajute. Toţi profesorii au rămas miraţi când au auzit că m-am calificat pe ţară. Am ratat locul întâi la diferenţă de doar un punct”, îşi aminteşte tânărul. Dacă s-ar fi născut mai târziu şi nu ar fi depăşit vârsta minimă de participare la concurs, Alex ar fi putut merge la faza internaţională. Dar aşa, s-a mulţumit să fie „profesor pregătitor” pentru alţi colegi. A avut o mare satisfacţie când doi dintre aceştia au fost selectaţi în lotul naţional de olimpici. Următorul lui obiectiv este să ajungă masterand în Astrofizică sau Cosmologie ori particule elementare la Universitatea din Utrecht (Olanda).

NASA nu e o Mecca a astronomilor


Ruxandra Toma este singura reprezentantă a sexului feminin din echipa EURONEAR. Şi-a dat licenţa acum o lună, iar acum aşteaptă cu sufletul la gură răspunsul Universităţii din Bonn, unde a aplicat pentru un Master of Science in Astrophysics. Primele întrebări despre Cosmos şi-au făcut loc în mintea ei la 5 ani, când a „descoperit” constelaţia Carul Mare. „Pe atunci, nu-mi imaginam cum stelele, acele puncte minuscule de pe cer, pot avea dimensiuni mai mari decât Pământul. Unchiul meu încerca să-mi explice aceste taine, dar eu nu înţelegeam noţiunea de distanţă”. Eclipsa de Soare din 11 august 1999 i-a marcat destinul. A început să studieze constelaţiile cu binoclul şi să viseze la zboruri în Cosmos. S-a înscris la Clubul de Astronomie din Bârlad, iar în decembrie 2001 a câştigat locul al doilea la prima olimpiadă naţională de astronomie. Era cât pe-aci să plece la Internaţională în Siberia, dar Guvernul român i-a dat bani de bilet după ce a decolat avionul. „A fost cel mai mare ghinion din cariera mea de astronom”, ne-a mărturisit Ruxandra. La polul opus, se situează colaborarea cu echipa condusă de Ovidiu Văduvescu. „Te tentează să lucrezi pentru NASA?” am întrebat-o. „Da şi nu! Mi-e cam teamă de sistemul lor de securitate, am auzit că, odată intrat acolo, nu mai ieşi... desigur, n-am de unde să ştiu dacă aceste lucruri sunt adevărate. Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez la un observator astronomic din străinătate şi apoi să revin în ţară, să contribui la evoluţia ştiinţei”.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţia total neaşteptată a Garbinei Muguruza după ce a UMILIT-O pe Simona Halep. Ce a declarat

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info