Profesorii cu doctorat ar putea rămâne fără sporuri

Galerie foto »

yahoo messenger twitter printeaza trimite pe e-mail

#1 Stefan 27.01.2010 22:24

Raspunde

Este din ce in ce mai clar ca Guvernul PDL este un guvern al discreditarii elitelor si valorilor, un guvern care isi doreste tot mai mult sa creeze o noua ordine nationala: cea a non-valorii si a oportunismului politicianist. De ce sa traiasca mai bine un profesor cu doctorat decat un activist PDL care lipeste afise electorale pentru a fi numit apoi director, manager, inspector, chiar daca nu are competenta necesara unei astfel de functii???

#2 riva paraschiva 27.01.2010 22:40

Raspunde

Buna ziua,
Total gresit d-le Stefan. A avea doctoratul nu inseamna ca te gasesti printre profesorii elita.
Sunt inginer,lucrez in privat ,am facut doctoratul si nu-mi da nimeni spor de doctorat.Muncesc nu 20 ore pe saptamana ,cat e norma unui profesor ci 50 ore,uneori mai mult ...

#3 bizu 28.01.2010 00:09

Raspunde

95% din doctori n-ar trebui sa fie doctori, sunt niste impostori; iar restul de 5% sunt infractori care le-au dat diploma de doctor la impostori; taierea sporului de 15% ar face dreptate pentru toata lumea...

#4 melente adrian 28.01.2010 05:24

Raspunde

Probleme LecÅ£ie de management

Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008

Profesorii spun despre ÅŸeful lor cÄƒ este semianalfabet

DouÄƒ clase de elevi habar nu aveau cÄƒ au fÄƒcut disciplina opÅ£ionalÄƒ cu directorul ÅŸcolii

Un director de ÅŸcoalÄƒ din CÄƒlÄƒraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi cÄƒ face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravÄƒ greÅŸealÄƒ a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala GeneralÄƒ Nr. 1, CiocÄƒneÅŸti, este aceea cÄƒ nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie douÄƒ clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat cÄƒ elevii au fÄƒcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologicÄƒ, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologicÄƒ nu este însÄƒ o disciplinÄƒ opÅ£ionalÄƒ, ci disciplinÄƒ obligatorie. Ca sÄƒ fie opÅ£ional trebuie sÄƒ aibÄƒ rubricÄƒ proprie în catalog sau sÄƒ fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubricÄƒ. DupÄƒ ce s-a dumirit, a spus cÄƒ a fÄƒcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e cÄƒ e trecutÄƒ nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubricÄƒ ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubricÄƒ separatÄƒ”. Nimic mai fals. DacÄƒ este extindere, nu trebuie rubricÄƒ separatÄƒ în catalog. Dovada nepriceperii sale a apÄƒrut când dupÄƒ ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a rÄƒzgândit. De fapt, nu a fÄƒcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionÄƒm cÄƒ aprofundarea la o disciplinÄƒ se face dacÄƒ elevii nu reuÅŸesc „sÄƒ atingÄƒ nivelul minimal” prevÄƒzut în programa ÅŸcolarÄƒ. DupÄƒ atâtea erori ÅŸi ezitÄƒri, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip cÄƒ ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.

Absolvent al UniversitÄƒÅ£ii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi MedicinÄƒ VeterinarÄƒ din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agriculturÄƒ, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouÄƒle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi cÄƒ a protejat un elev-problemÄƒ al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenÅ£Äƒ. În loc sÄƒ ia cele mai severe mÄƒsuri împotriva bÄƒtÄƒuÅŸului ÅŸi sÄƒ-l mute disciplinar la altÄƒ clasÄƒ, aÅŸa cum i se propusese de cÄƒtre dirigintele elevului, directorul a propus sÄƒ-i fie scÄƒzutÄƒ nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi cÄƒ a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumÄƒrate ori, în 2007, dar de fiecare datÄƒ a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru cÄƒ a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranÅ£Äƒ unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprÄƒvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus cÄƒ directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem sÄƒ rezolvÄƒm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilÄƒ. Nu vrem sÄƒ sancÅ£ionÄƒm, doar pentru cÄƒ vrea cineva sÄƒ-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul sÄƒu membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.

Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocÄƒneÅŸti, care ne-a spus cÄƒ a respectat întotdeauna legea. „Prefer sÄƒ rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins cÄƒ profesorii doresc sÄƒ instaureze haosul în ÅŸcoalÄƒ.

Sute de directori sunt numiÅ£i pe criterii politice

Acest caz de incompetenÅ£Äƒ managerialÄƒ nu este singular. La nivelul Å£Äƒrii, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanÅ£Äƒ managerialÄƒ. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este cÄƒ nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacÄƒ de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplÄƒ: nu se desfÄƒÅŸoarÄƒ concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învÄƒÅ£Äƒmântul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit sÄƒ coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt cÄƒ profesorii nu se mai prezintÄƒ la concursuri, ÅŸtiind cÄƒ trebuie sÄƒ ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *Äƒtit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregÄƒtiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din pÄƒcate, nu doar slaba pregÄƒtire managerialÄƒ caracterizeazÄƒ învÄƒÅ£Äƒmântul românesc, în acest moment. La fel de gravÄƒ este ÅŸi slaba pregÄƒtire profesionalÄƒ datÄƒ de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru cÄƒ au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit sÄƒ obÅ£inÄƒ note peste 7

Probleme LecÅ£ie de management

Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008

Profesorii spun despre ÅŸeful lor cÄƒ este semianalfabet

DouÄƒ clase de elevi habar nu aveau cÄƒ au fÄƒcut disciplina opÅ£ionalÄƒ cu directorul ÅŸcolii

Un director de ÅŸcoalÄƒ din CÄƒlÄƒraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi cÄƒ face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravÄƒ greÅŸealÄƒ a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala GeneralÄƒ Nr. 1, CiocÄƒneÅŸti, este aceea cÄƒ nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie douÄƒ clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat cÄƒ elevii au fÄƒcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologicÄƒ, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologicÄƒ nu este însÄƒ o disciplinÄƒ opÅ£ionalÄƒ, ci disciplinÄƒ obligatorie. Ca sÄƒ fie opÅ£ional trebuie sÄƒ aibÄƒ rubricÄƒ proprie în catalog sau sÄƒ fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubricÄƒ. DupÄƒ ce s-a dumirit, a spus cÄƒ a fÄƒcut extindere la ET.

„GreÅŸeala e cÄƒ e trecutÄƒ nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubricÄƒ ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubricÄƒ separatÄƒ”. Nimic mai fals. DacÄƒ este extindere, nu trebuie rubricÄƒ separatÄƒ în catalog. Dovada nepriceperii sale a apÄƒrut când dupÄƒ ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a rÄƒzgândit. De fapt, nu a fÄƒcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionÄƒm cÄƒ aprofundarea la o disciplinÄƒ se face dacÄƒ elevii nu reuÅŸesc „sÄƒ atingÄƒ nivelul minimal” prevÄƒzut în programa ÅŸcolarÄƒ. DupÄƒ atâtea erori ÅŸi ezitÄƒri, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip cÄƒ ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.

Absolvent al UniversitÄƒÅ£ii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi MedicinÄƒ VeterinarÄƒ din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agriculturÄƒ, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouÄƒle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi cÄƒ a protejat un elev-problemÄƒ al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenÅ£Äƒ. În loc sÄƒ ia cele mai severe mÄƒsuri împotriva bÄƒtÄƒuÅŸului ÅŸi sÄƒ-l mute disciplinar la altÄƒ clasÄƒ, aÅŸa cum i se propusese de cÄƒtre dirigintele elevului, directorul a propus sÄƒ-i fie scÄƒzutÄƒ nota la purtare, la 8.

SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“

Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi cÄƒ a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumÄƒrate ori, în 2007, dar de fiecare datÄƒ a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru cÄƒ a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranÅ£Äƒ unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprÄƒvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus cÄƒ directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem sÄƒ rezolvÄƒm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilÄƒ. Nu vrem sÄƒ sancÅ£ionÄƒm, doar pentru cÄƒ vrea cineva sÄƒ-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul sÄƒu membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.

Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocÄƒneÅŸti, care ne-a spus cÄƒ a respectat întotdeauna legea. „Prefer sÄƒ rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins cÄƒ profesorii doresc sÄƒ instaureze haosul în ÅŸcoalÄƒ.

Sute de directori sunt numiÅ£i pe criterii politice

Acest caz de incompetenÅ£Äƒ managerialÄƒ nu este singular. La nivelul Å£Äƒrii, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanÅ£Äƒ managerialÄƒ. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.

ExplicaÅ£ia inspectoratelor este cÄƒ nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacÄƒ de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplÄƒ: nu se desfÄƒÅŸoarÄƒ concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învÄƒÅ£Äƒmântul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit sÄƒ coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.

ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt cÄƒ profesorii nu se mai prezintÄƒ la concursuri, ÅŸtiind cÄƒ trebuie sÄƒ ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *Äƒtit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregÄƒtiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din pÄƒcate, nu doar slaba pregÄƒtire managerialÄƒ caracterizeazÄƒ învÄƒÅ£Äƒmântul românesc, în acest moment. La fel de gravÄƒ este ÅŸi slaba pregÄƒtire profesionalÄƒ datÄƒ de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru cÄƒ au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit sÄƒ obÅ£inÄƒ note peste 7

#5 vrem performanta in scoli 28.01.2010 08:08

Raspunde

Forma suprema de perfectionare sunt rezultatele obtinute de elevi in general si in special la olimpiade.
Multe doctorate s-au luat prin metode COPY-PASTE.
Profesorii valorosi ai caror elevi obtin rezultate f.bune la testari si olimpiade, sa aibe salarii duble fata de cei mediocri, aici se vede daca doctoratul este autentic. Meditatiile sa se faca in scoli, cu toti elevii.

#6 Leaf 28.01.2010 09:10

Raspunde

Aproape toti sunteti niste agramati si impostori penibili. Voua nu va e rusine, alaturi de dobitoci precum presedintele tarii, premierul si guvernul acesta de mizerii? Bizu mi se pare cel mai penibil *! Ar trebui sa fie prim ministru. Statistica lui este una pornita dintr-o ura si incapacitate de rationare. Habar nu ai cu ce se mananca un doctorat. Nici scoala, daca ai facut-o, nu pare sa te fi ajutat sa vezi lucrurile mai amplu. Eu sunt doctorand, iar munca de cercetare nu e aruncat pe fereastra. Habar nu aveti la ce foloseste invatatura, fapt pentru care nici eu nu ma chinui sa va explic. Dar, asta e tara in care ne-a asezat Dumnezeu! Spor la tampenie!

#7 ARAD UAV Anton Anton 28.01.2010 09:53

Raspunde

O sa se elimine toate sporurile, Va fi o singura exceptie : Doamna Academician Lizica Mihut

#8 @Leaf 28.01.2010 12:28

Raspunde

Dl Leaf are putina dreptate, mai sunt unii, din pacate f.putini, care isi iau doctoratul pe merit
Acestia pot face insa dovada pregatirii lor prin inventii, descoperiri stiintifice, articole publicate in reviste de specialitate din strainatate, ori la aceste capitole Romania nu exista pe plan mondial, aici cred ca dl Bizu are 80% dreptate.
Statisticile arata ca in invatamant sunt zeci de mii de dascali care nu au luat nici macar nota 5 la titularizare, plus cei care au luat toate gradele ocolind pregatirea profesionala.

#9 Pop 28.01.2010 13:20

Raspunde

Statul roman nu are nevoie de elite, ci numai de turme usor *.

#10 ppc 28.01.2010 14:10

Raspunde

Sporul de 15 % pentru doctorat este o reminiscenta comunista. Intr-un mediu concurential retributia se stabileste in functie de ce faci, nu in functie de ce stii sa faci sau de cate diplome ai. Daca cei cu doctorate din invatamantul preuniversitar ar avea norma didactica mai mare cu 15 % decat ceilalti, atunci s-ar justifica si sporul.

Inchei cu un exemplu: o colega de-a mea (in mediul privat) care era angajata ca secretara a terminat o facultate la fara fracventa sau frecventa redusa sau fara studii (sau cum se mai numesc astea particulare de azi) si s-a dus la patron sa ceara o marire de salariu, corespunzatoare cu pregatirea dobandita. Raspunsul patronului a fost sa-si caute un loc de munca corespunzator cu pregatirea, si dupa aceea sa ceara salariu, pentru ca el a angajat-o ca secretara si doar de atat are nevoie.

Vezi toate »