Profesorii, rectorii, părinţii şi studenţii contraatacă reforma lui Funeriu. Ministrul îl cheamă în ajutor pe Băsescu

Profesorii, rectorii, părinţii şi studenţii contraatacă reforma lui Funeriu. Ministrul îl cheamă în ajutor pe Băsescu

De la structura ciclurilor de învăţământ, până la desemnarea rectorilor, noua Lege a Educaţiei stârneşte protestele sistemului. Cum discuţiile pe marginea proiectului nu au ajuns la un numitor comun, ministrul Funeriu i-a invitat pe toţi reprezentanţii sistemului la o dezbatere cu preşedintele Traian Băsescu

• Cu doar cinci zile înainte de încheierea dezbaterilor pe tema Legii Educaţiei, sindicatele, părinţii, rectorii şi studenţii cer la unison modificarea punctelor cheie din proiect şi acuză Ministerul Educaţiei (MECTS) că refuză să le ia în serios obiecţiile. Cele mai mari nemulţumiri vizează trecerea clasei a IX-a în cadrul gimnaziului, ocuparea posturilor de profesor prin concurs organizat de şcoală precum şi înlocuirea alegerii rectorului cu desemnarea directă a acestuia. Mai mult, toate cele patru federaţii sindicale din învăţământ solicită prelungirea perioadei dedicată dezbaterii proiectului de lege, de la două săptămâni, la o lună, propunere ce a primit şi sprijinul rectorilor. Şefii de universităţi au somat ministerul să acorde un termen de două luni pentru discuţii şi au respins în cadrul Consiliului Naţional, cu unanimitate de voturi, proiectul noii legi

• În timp ce reprezentanţii întregului sistem de învăţământ spun că oficialii MECTS refuză ia în calcul nemulţumirile exprimate, ministerul pregăteşte o nouă întâlnire pentru discuţii, la care va participa preşedintele Traian Băsescu şi de la care se aşteaptă un sprijin pentru adoptarea legii în forma prezentată guvernului.

• Profesorii nu vor trecerea clasei a IX-a la gimnaziu

Primii care au protestat împotriva noii legi au fost, evident, sindicatele, care dezaprobă ruperea clasei a IX-a de studiile liceale, argumentând că trasarea unui învăţământ obligatoriu care să se oprească la nivelul gimnaziului, va însemna descurajarea elevilor din mediul rural de a mai urma liceul in mediul urban şi implicit, creşterea abandonului şcolar. "Până acum, absolventul de zece clase primea un certificat de calificare. Acum, la finalul a nouă clase nu mai primeşte şi va rămâne în mediul rural. E o involuţie. De la zece clase obligatorii şi gratuite, românul ajunge să facă nouă clase, considerându-se că anul pregătitor e tot o clasă.

Avem sute de mii de copiii care trăiesc în mediul rural şi care după nouă clase vor primi certificatul de absolvire. Aceştia vor rămâne o povară şi pentru societate şi pentru familie. Până acum erau obligaţi să meargă la oraş, pentru a urma liceul", a explicat pentru Gândul, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, precizând că, prin respectiva măsură ministerul urmăreşte doar restrângerea cheltuielilor: "De fapt se urmăresc economii: una e să asigură bani pentru manuale la clasa a X-a şi alta e să urmăreşti acest lucru la clasa pregătitoare".

Pe lângă ideea unui gimnaziu de cinci clase, sindicaliştii sunt nemulţumiţi şi de noua formă prin care profesorul va ajunge la catedră. Secretarul general al FSLI, Liviu Pop, ne-a declarat că, prin organizarea de concurs la nivelul şcolii, dascălii vor întâmpina dificultăţi în cazul în care îşi vor întrerupe activitatea: "Titularizarea în forma actuală rămâne la mâna unui manager numit pe citerii poitice şi nu pe competenţă care da o instabilitate totală sistemului. Apoi, dacă eu am dat concurs la nivelul şcolii şi rămân fără loc de muncă, eu nu mă mai pot duce la altă unitate de învăţământ. Nu mai am catedră rezervată".

• Părinţii nu vor bac modificat pentru anul următor

Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, este îmbrăţişată, însă, de către părinţi, ale căror nemulţumiri vizează nu structura ciclurilor, ci noul mod de evaluare. Concret, spune preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, Mihaela Guna, ministerul greşeşte în intenţia de a schimba bacalaureatul încă de anul viitor, întrucât, examinarea transcurriculară s-ar introduce înainte de regândirea curriculei. Apoi, crede Gună, noua formulă a bacalaureatului ar trebui diferenţiată şi în funcţie de profilul liceului. Cât priveşte dezbaterea organizată de minister, reprezentanta părinţilor descrie situaţia în termeni nu tocmai pozitivi: "Nu s-a făcut decât să se înregistreze pe bandă propunerile noastre. Nici ministrul nu şi-a asumat o decizie asupra propunerilor făcute de noi şi de elevi şi considerăm că a fost doar o dezbarete informală, lucru ce nu face decât să întârzie luarea unor decizii corectre în ceea ce priveşte copilul".

• Studenţii nu vor bani suplimentari pentru privaţi

Ceva mai pragmatici decât părinţii se dovedesc a fi studenţii, care i-au cerut ministrului Funeriu să elimine din proiect prevederea conform căreia finanţarea din bani publici a învăţământului superior va fi deschisă şi universităţilor private. Fondurile, spune preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România, Ionuţ Poenaru, ar trebui îndreptate către studenţii universităţilor de stat, cu atât mai mult cu cât bugetele sunt diminuate: "Subvenţiile de cămine vor fi luate, vor să sprijine învăţământul privat, nu suntem de acord cu acest lucru. Nu avem bani de tabere şi de burse, nu ni se indexează nouă bursele, dar vor să sprijine universităţile private"

• Rectorii nu vor universităţi corporatiste

Refuzul cel mai clar în privinţa noii legi vine din partea şefilor de universităţi. Consiliul Naţional al Rectorilor a respins, vineri, cu unanimitate de voturi proiectul produs de minister, solicitând, totodată, prelungirea termenului pentru dezbaterea publică la două luni. Concret, universitarii contestă modelul de instituţie corporatistă impus de noua lege şi cer păstrarea modelului actual, bazat pe alegeri colegiale. "Nu sunt de acord cu modelul propus de lege pentru desemnarea rectorilor prin concurs. Eu am devenit rector printr-o competiţie, iar aceasta a resupus o luptă în planul managerial şi al strategiilor. Senatul trebuie să decidă şi nu o comisie formată din câteva persoane, unele care nu cunosc problemele academice", a anunţat preşedintele CNR, Ecaterina Andronescu. Alte motive de controversă pentru cei 80 de şefi de universităţi reuniţi în cadrul consiliului sunt eliminarea doctoratelor derulate în forma de frecvenţă redusă şi retragerea de la catedre a profesorilor care au împlinit 65 de ani.

• Ce răspunde ministerul

De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei precizează că toate propunerile vor fi analizate, acceptate, urmând a fi, însă, doar "cele care nu vor strica coerenţa acestui act normativ". Consilierul ministrului Educaţiei, Melania Mandas Vergu, ne-a precizat că termenul de două săptămâni pentru dezbaterea legii nu va fi modificat, acesta fiind stabilit de către şeful guvernului: "Noi spunem ceea ce a precizat şi premierul Emil Boc: întrucât dezbaterea publică a avut loc şi anul trecut, iar proiectul nu este unul nou, chiar dacă există modificări, nu este nevoie să organizăm o dezbatere de o lună. De asemenea, ni s-a cerut ca proiectul să fie finalizat în două săptămâni, iar noi trebuie să ascultăm ceea ce ne spune primul-ministru". Cât priveşte dezbaterea de luni, la care va participa preşedintele Băsescu, oficialul ministerului ne-a explicat că este un eveniment "aşteptat cu foarte mare interes de minister" şi că punctul de vedere al şefului statului este necesar în condiţiile în care proiectul de lege a pornit de la soluţiile date de comisia prezidenţială pentru Educaţie şi de la Pactul pentru Educaţie, semnat la iniţiativa Cotrocenilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine