România este codaşa clasamentelor europene şi mondiale

România este codaşa clasamentelor europene şi mondiale

În prezent, suntem vizibili doar prin colaborările internaţionale

Obiectivul Lisabona poate fi atins numai prin modernizarea laboratoarelor şi prin atragerea tinerilor

Cercetarea din România îşi menţine, deocamdată, „performanţa” de a nu ieşi din zona gri, aflându-se la coada clasamentelor europene şi mondiale. Cu 2,3 cercetători la mia de persoane active, România se află pe antepenultimul loc în Europa, stând mai bine doar decât Malta (1,7) şi Cipru (1,4), fiind în urma Bulgariei (2,7), a Ungariei şi a Poloniei (3,6). În ceea ce priveşte numărul de citări ale articolelor ştiinţifice, raportat la populaţie, cercetarea românească ocupă locul 74 în lume (o performanţă similară având Jamaica, Botswana şi Belarus) şi locul 69 în privinţa publicaţiilor cotate ISI, la un milion de locuitori (la fel ca Antilele Olandeze, Oman şi Africa de Sud).

 Motivul principal pentru această situaţie dezastruoasă este subfinanţarea pe care a trebuit să o îndure un deceniu şi jumătate. Conform ultimelor statistici ale Uniunii Europene, în anul 2004, România a alocat cel mai mic procent din PIB cercetării (0,39%), din toate statele membre, mai puţin decât Bulgaria (0,50%), Polonia (0,57%) şi Ungaria (0,94%). Suedia aloca, la acea dată, 3,86% din PIB, Germania 2,51%, iar Franţa 2,13%. Cu toate acestea, promisiunile autorităţilor sunt măreţe. Astfel, până în anul 2010, România va aloca 1,80% din PIB cercetării, mai mult decât şi-au propus Grecia, Ungaria sau Polonia, obiectivul Lisabona, de 3% din PIB, alocaţi cercetării, urmând a fi atins însă în 2020. Care sunt, însă, perspectivele concrete pentru cercetători?

Laboratoare puse la punct, tineri motivaţi şi participare la programele europene

Singura şansă pentru ca cercetarea românească să devină performantă este participarea la programele internaţionale de vârf, ceea ce ar aduce nu doar vizibilitate institutelor şi universităţilor, ci şi fonduri considerabile.

Pentru a se putea prezenta, însă, cu proiecte eligibile, cen­trele de cercetare au nevoie de laboratoare puse la punct şi de personal dispus să muncească cu salariu consi­derabil mai scăzut decât în Occident.

Având în vedere că de-abia o cincime dintre marile laboratoare ale cercetării au dotări apropiate de standardele europene, primul pas ar trebui să fie accesarea programelor naţionale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi, în paralel, atragerea docto­ranzilor pe plat­forme. După ce s-au antrenat în competiţiile naţionale, cerce­tătorii îşi pot încerca norocul în cadrul programelor europene, unde pentru a prinde sume importante de bani e nevoie, de cele mai multe ori, să formeze echipe cu alte universităţi şi institute din UE.

În ciuda faptului că, până în prezent, România a avut o participare slabă la Programele Cadru de cercetare, gestionate de Bruxelles, recupe­rând doar  61% din suma pe care a cotizat-o în cadrul PC 6, unele centre de excelenţă au reuşit să fie cooptate în pro­iecte importante.

Domeniile de viitor pentru cer­cetarea româ­nească se con­turează a fi cele ce apar­ţin de fizica nucleară şi cea ae­rospaţială, România par­ticipând la unele dintre cele mai importante proiecte europene: cele ale Laboratorului European pentru Fizica Particu­lelor Elementare (CERN) şi ale Agen­ţiei Spaţiale Europene (ESA). În perioada 2008-2015, România va fi implicată în 8 din cele 35 de noi mari infrastructuri ce vor fi dezvoltate în Europa, printre cele mai importante numărându-se Laboratorul pen­tru Cercetarea Ionilor şi Antiprotonilor (FAIR), a cărui construcţie va demara anul viitor, la Darmstadt, Germania şi cel mai mare telescop din lume (E-ELT), ce va fi ansamblat în 2010.

„În primul rând, e nevoie de investiţii în infrastructură. Dacă aducem tinerii în laboratoare din anii ’70, nu am făcut nimic. Apoi, trebuie să păstrăm în ţară olimpicii, pentru că, dacă toate elitele pleacă, rămânem cu tinerii mai puţin motivaţi. Evident, e nevoie ca cercetătorii să participe atât la programele naţionale, cât şi la cele europene.”  -  Prof. univ. Marius Andruh (Laboratorul de Chimie Coordinativă şi Supramoleculară)

Info plus:

61% din contribuţia României la cercetarea europeană a fost recuperată de cercetarea autohtonă

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine