Şcoala mileniului trei: de la învăţământ de elită la învăţământ de masă

Şcoala mileniului trei: de la învăţământ de elită la învăţământ de masă

Forumul pregătitor UNESCO Bucureşti ia act de masificarea educaţiei superioare în lume

Forumul UNESCO pentru învăţământul superior din regiunea Europa, ce se va desfăşura la Bucureşti între 21-24 mai anul curent, înseamnă pentru România, primul semnal important că în domeniul educaţiei universitare începem să intrăm în cărţi. Aceasta pentru că Forumul reprezintă una dintre cele patru conferinţe regionale pregătitoare ale conferinţei finale, ce se va desfăşura la Paris în iulie. De ce este important că pentru două zile, la Bucureşti, se vor afla peste 500 de personalităţi ale vieţii academice din Europa, America şi Asia? Simplu spus, pentru că în cadrul unor astfel de dezbateri se stabilesc de obicei perspectivele dezvoltării sistemelor de învăţământ superior. În aceeaşi măsură, temele propuse pentru intervenţii – acces, valori, calitate şi competitivitate – vor permite înţelegerea situaţiei actuale, când piaţa educaţională tinde să devină mai importantă chiar decât piaţa bunurilor de consum.

De altfel, de la ultima conferinţă UNESCO, de acum 10 ani, când s-a semnalat pentru prima dată expansiunea fără precedent şi implicările economice ale dezvoltării învăţământului superior, până astăzi, toate criteriile de analiză ale unui sistem universitar (rată de participare la învăţământul superior, procentul din PIB acordat educaţiei etc.) au crescut într-un ritm greu previzibil acum 100 de ani. Aceasta este cea mai surprinzătoare rată de creştere şi dezvoltare socială pe care societatea mondială a mileniului trei o cunoaşte.

Unde se va ajunge şi cum se va dezvolta educaţia superioară? Se vor mai păstra actualele forme de organizare, structura, finalităţile ei? Care vor fi costurile sociale ale masificării? Sunt întrebări cărora responsabilii cu învăţământul superior din întreaga lume le caută răspunsuri. Pentru a înţelege mai bine despre ce vorbim este suficient să spunem că, dacă la începutul ultimei decade (1999) numărul studenţilor din America de Nord şi Europa era de 35 de milioane, în 2006 deja studiau în acelaşi areal peste 40 de milioane de tineri.

Rata de creştere a numărului de studenţi a explodat în fosta URSS (atingând o creştere de 89%), dar şi în ţările Europei Centrale şi de Est (51%). În ultimii 10 ani, accesul la învăţământul superior a atins în Scandinavia o rată de 34%, iar în America de Nord o rată de 24%.

Statisticile arată, fără tăgadă, că în acest moment lumea trăieşte masificarea învăţământului superior. Până acum, când din cohorta de vârstă (18-24 de ani) 15% dintre tineri urmau o facultate, vorbeam despre un învăţământ superior de elită.

Astăzi, procentele aflate între 16-50% studenţi din cohorta de vârstă reprezintă criteriul clar al masificării învăţământului superior, fenomen pe care îl trăieşte şi educaţia superioară din România. Acolo unde procentul trece de 50% studenţi dintre tinerii cu vârsta 18-24 de ani, vorbim deja despre universalizarea învăţământului superior. Fireşte, toată această dezvoltare fără precedent implică o cu totul altă viziune atât asupra accesului, a finanţării, cât mai ales asupra calităţii şi competitivităţii în învăţământul superior.

Se regândesc astăzi scopurile şi consecinţele masificării fiindcă aceasta produce transformări importante în orice societate. Finalizarea discuţiilor de la Forumul UNESCO de la Bucureşti va însemna adoptarea unei declaraţii finale, document ce va fi analizat de către conferinţa mondială UNESCO, căreia îi revine sarcina de a stabili dezvoltarea învăţământului superior mondial în intervalul următor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine