Studenţia scriitorului Mircea Cărtărescu, a inventatoarei Raluca Van Staden şi a directorului BNR Eugen Rădulescu

de Raluca ION Postat la: 27.05.2010 17:57 Ultima actualizare: 19.10.2011 23:22

Studenţia scriitorului Mircea Cărtărescu, a inventatoarei Raluca Van Staden şi a directorului BNR Eugen Rădulescu

Mircea Cărtărescu îşi datorează cărţile şi cenaclului din Facultatea de Litere, Raluca Ioana Van Staden ar fi fost pianistă, dacă tatăl său n-ar fi fost profesor de chimie, iar Eugen Rădulescu n-ar fi ajuns niciodată director BNR, dacă nu i-ar fi pus un profesor beţe în roate

Mircea Cărtărescu a fost student la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi-a citit poeziile de început la cenaclul ei, a trecut apoi la catedră şi a ajuns să conducă el însuşi cenaclul facultăţii. "Facultatea de Litere este singura practicabilă pentru cei care vor să devină scriitori foarte buni sau cititori foarte buni. Aici găsesc un mediu cultural şi literar adecvat, profesorii cei mai buni, cercuri literare, cercuri de teorie şi de critică. Pentru cei care vor să lucreze cu textul, cu literatura, e cea mai bună alegere", îşi laudă scriitorul facultatea. În care s-a simţit extrem de relaxat şi ca student, şi ca profesor şi căreia îi este recunoscător pentru cenaclurile ei .

"Au contat şi cenaclurile literare în care m-am format, cel al lui Manolescu şi Crohmălniceanu, cel de teorie literară al lui Simion. Profesorii sunt ok, nu sunt teribil de exigenţi. Este o facultate intimă, prietenoasă, o facultate în blugi şi pulover, nu în costum şi nici în haine de fiţe", continuă Mircea Cărtărescu. Scriitorul care a predat şi la Amsterdam, şi la Viena, şi la Berlin spune că acolo facultăţile au cafeterii pentru studenţi, săli de curs moderne şi birouri generoase pentru profesori, iar cele româneşti nu pot concura cu aşa ceva. Compensează în schimb la capitolul profesori, crede el.

Raluca Ioana Van Staden a vrut să fie pianistă şi a ajuns om de ştiinţă

Raluca Ioana Van Staden, omul de ştiinţă care a inventat senzorul ce poate depista cancerul în doar şase minute, a lucrat zece ani la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, dar de format s-a format la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti. "Tatăl meu este profesor de chimie şi de aici a pornit totul, de unde iubeam numai pianul şi muzica am ajuns să termin Facultatea de Chimie. Şi astăzi, muzica e undeva foarte sus în viaţa mea. Când eram în şcoală, aveam competiţii la chimie şi la muzică la o zi distanţă una de alta. Participam la toate şi câştigam", îşi aminteşte Raluca Ioana Van Staden. Pe vremea când era în facultate, cel mai mult îşi dorea să ajungă profesor universitar, pentru că părinţii ei erau amândoi profesori. Din anul doi s-a apucat însă de cercetare, pentru că voia să înveţe mai mult decât în orele de curs. Şi în cercetare a rămas până astăzi. Pentru că, împreună cu soţul său, a inventat senzorul care poate depista cancerul, Raluca Ioana Van Staden a câştigat la Geneva Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru "Cea Mai Bună Femeie Inventator".

Eugen Rădulescu: "Am fluierat în biserică şi am supărat o profesoară"

Eugen Rădulescu, director BNR şi fost preşedinte CEC, tot profesor visa să se facă pe vremea când era în Facultatea de Finanţe-Contabilitate, din cadrul ASE, pe care a terminat-o şef de promoţie. "Mă gândeam la o ca­rieră di­dac­tică, dar am fluierat în biserică şi am supărat o profesoară. Am fost şef de promoţie şi aveam dreptul să fiu profesor, dar ea a decis că nu pot face asta, că nu am o dicţie bună. Aşa am ajuns în cercetare şi n-a fost rău cum a ieşit, a ieşit bine. Am reuşit să învăţ economie, mai ales economie capitalistă, iar după revoluţie am putut să mă înham la o muncă foarte pasionantă, crearea noii Bănci Naţionale a României", spune Eugen Rădulescu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

2 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 cartarescu si optzecistii 28.05.2010 09:55

au fost saltati de politruci precum ion dodu balan sau traian cosovei. acum ii fac uitati, sunt indezirabili iar ei sunt foarte democrati. Dar cind ati publicat poezii si texte pentru partid si nea nicu in convingeri comuniste, univesitatea comunista, amfiteatru, SLAST, cum era baieti?

 
#2 opera 31.05.2010 01:29

De ce ar trebui sa ne pese noua de spagarul ala de fost director al CEC? Ce traba are el aici? Sau e model, in cadrul epocii de guvernare Udrea, Blaga, Berceanu?

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa