Studenţii ar putea studia acelaşi profil la mai multe facultăţi din ţară

Studenţii ar putea studia acelaşi profil la mai multe facultăţi din ţară

Doar 0,01% dintre aceştia pleacă cu bursă la universităţi din afară

Schimbul de resurse umane între universităţile româneşti va fi discutat, în septembrie, în Consiliul Naţional al Rectorilor

Studenţii români beneficiază de prea puţine burse în străinătate. În perioada 2004-2005, numărul studenţilor cooptaţi în programe de mobilităţi externe a fost de 3.134, în anul următor înregistrându-se o creştere de aproximativ 5%. Chiar şi aşa, dacă raportăm numărul tinerilor care pleacă cu bursă de studiu în străinătate la cei peste 800.000 de studenţi la buget şi la taxă, obţinem un procent de 0,01%. Ţinând cont de aceste cifre, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a organizat ieri o dezbatere publică, pe tema mobilităţii academice. La întâlnire au fost prezenţi reprezentaţi ai diferitelor instituţii de stat, abilitate să dezvolte programe educaţionale, profesori universitari, precum şi secretarul de stat pentru învăţământul superior, Remus Pricopie. Studenţii consideră prioritară problema mobilităţii interne, sector cu activitate zero, în momentul de faţă. ANOSR vrea să convingă Guvernul României să susţină, prin iniţiative legislative, schimbul de studenţi şi cadre didactice între universităţile româneşti, propunând ca obiectiv atingerea procentului de 20% de studenţi mobili, până în anul 2020. Dezbaterea de ieri este inclusă în campania europeană „Let’s go”, coordonată de Uniunea Europeană a Studenţilor (ESU) şi Educational International (EI).

„Studenţii care pleacă cu bursă au mai mult un interes turistic”

Consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie şi cercetare, Cristian Preda, prezent la dezbaterea de ieri, a precizat că mobilitatea este importantă, deoarece „te ajută să descoperi în mod real universitatea”. Acest fenomen implică totuşi un risc. „Studenţii au mai mult interes turistic, având în vedere că citesc o carte o dată la şase luni şi confundă universitatea cu o agenţie de voiaj. Se angajează prea devreme, se duc să lucreze la benzinărie, de exemplu, şi îşi pierd interesul pentru descoperirea unei culturi alternative la Barcelona. Nu mi se pare corect ca, de la bugetul de stat, să se plătească aceşti angajaţi ai diferitelor firme, care citesc o carte şi vin la un examen. Ne furăm singuri căciula”, consideră consilierul prezidenţial. Preda i-a criticat pe profesorii care, având salarii mai mici, aleg să plece cu bursă în afară, „din raţiuni de confort”.
În replică, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, a subliniat: „Nu ne ajută promovarea negativă a universităţilor. Eu nu cred că putem pune pe fruntea tuturor eticheta «Produc diplome pe bani»”. Tocmai de aceea, Andronescu consideră oportună introducerea de diplome de studiu personalizate, pe care să nu mai scrie Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ci universitatea cutare, facultatea cutare.

Peste 60% dintre studenţii de la Automatică şi Electronică au job din anul întâi

Rectorul Ecaterina Andronescu i-a dat însă dreptate consilierul de la Cotroceni, când a venit vorba de migrarea studenţilor de pe băncile facultăţilor în birourile diferitelor firme. „Domnul Preda a dat, ca exemplu, jobul de la benzinărie. Eu sunt deranjată şi de studenţii de la Politehnică care au joburi în domeniul IT-ului. Există această meteahnă, insuflată de angajator: «Aici înveţi meserie, nu la facultate»”. Conform ultimelor date, 60-70% dintre studenţii înscrişi la Automatică sau la Electronică se angajează încă din primul an de facultate.
La sfârşitul lunii septembrie, membrii Consiliului Naţional al Rectorilor vor dezbate problema mobilităţii interne. Politehnica din Bucureşti se află deja în tratative cu universităţile din Braşov, Timişoara şi Craiova, pentru semnarea unor acorduri bilaterale. Conducerea UPB speră ca, începând cu primul semestru al anului universitar 2008-2009, să poată trimite 10-20 de studenţi să urmeze cursuri la universităţile amintite, în regim de reciprocitate.

Ministerul intenţionează să mărească finanţarea per student

Secretarul de stat pentru învăţământul superior, Remus Pricopie, consideră că nu se poate dezvolta un program coerent de mobilităţi, fără colaborarea tuturor actorilor implicaţi, mai mult sau mai puţin, în procesul educaţional: profesori, studenţi, Ministerul Educaţiei, Guvern. Reprezentantul MECT a subliniat faptul că studenţii de la SNSPA pot pleca cu bursă în străinătate, dar nu pot urma un curs la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, pentru că cei doi rectori nu s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea unui acord bilateral. În ceea ce priveşte finanţarea studenţilor, Pricopie crede că Ministerul Educaţiei poate face „câteva modificări”, fără să creeze blocajele financiare. (Maria Bărbulescu)

„Studenţii au mai mult interes turistic, având în vedere că citesc o carte o dată la şase luni şi confundă universitatea cu o agenţie de voiaj” - Cristian Preda, consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie şi cercetare.

„Eu sunt deranjată şi de studenţii de la Politehnică care au joburi în domeniul IT-ului. Există această meteahnă, insuflată de angajator: «Aici înveţi meserie, nu la facultate»” - Ecaterina Andronescu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine