Raul FLOREA
Raul FLOREA
1189 vizualizări 4 feb 2011

Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară a studenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă. Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile: la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, în timp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând cont de medie, studenţi mai săraci.Un studiu întocmit tocmai de către studenţi arată că bursa nu mai un venit care să sigure un nivel minim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modul de viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile din cantine, însă doar o cincime mănâncă săptămânal în respectivele spaţii.

Majoritatea studenţilor români (70%) dispun lunar pentru acoperirea cheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie, ceva mai mult de 10% având la dispoziţie o sumă mai mare de 700 de lei. Cei mai înstăriţi studenţi sunt cei ai Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, care, în medie, cheltuiesc lunar peste 700 de lei. Pe treapta următoare se află "constănţenii" de la Universitatea "Ovidius" şi Universitatea Maritimă, aceştia scoţând din buzunar între 500 şi 700 de lei. Urmează apoi tinerii din marile centre universitare: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara unde un student lasă în medie sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Universităţile mai mici au şi cei mai săraci studenţi: la Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaţi sau Baia Mare, majoritatea tinerilor dispunând de maximum 300 de lei.

Banii studenţilor reflectă în mare parte nivelul de trai al părinţilor, două treimi dintre tineri întreţinându-se doar din sumele primite de acasă. Un procent destul de restrâns (14%) apelează la angajatori, iar o parte şi mai mică dintre tineri (7%) se bazează doar pe bursă. În privinţa împărţirii timpului între job şi facultate, studenţii politehnişti sunt în top- aproape o treime având şi un loc de muncă. În cazul celor de la ASE, procentul studenţilor cu job este între 10 şi 20%, în timp ce la polul opus se află studenţii de la medicină, mai puţin de unul din zece având şi un loc de muncă.

În condiţiile în care şapte din zece studenţi îşi plătesc propria şcolarizare, taxele de studiu rămân o problemă. Şi în acest caz, studenţii universităţilor de medicină ies în evidenţă, la Cluj şi Iaşi, 71%, respectiv 54% fiind de părere că taxele sunt foarte mari. Există totuşi şi studenţi mulţumiţi: la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti niciun student nu a afirmat că taxele sunt inhibitive, în timp ce la Universitatea de Nord din Baia Mare, doar o zecime dintre studenţi spun că taxele îi împiedică să-şi continue studiile.

Datele reies din studiul "Nevoile Sociale ale Studenţilor 2011", cercetare conform căreia tinerii sunt din ce în ce mai mulţumiţi de condiţiile de cazare. 90% dintre studenţii Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava se declară mulţumiţi şi de aspectul căminelor şi de tarif, fapt afirmat de 70% dintre studenţii Universităţii din Alba Iulia şi 63% dintre studenţii Universităţii din Oradea. Nemulţumiţi de cazare sunt studenţii de la arhitectură- două treimi dintre aceştia semnalând condiţii proaste. Cât priveşte tariful, principalele critici sunt îndreptate către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca şi Universitatea din Craiova.

Cantina nu mai este demult unul dintre locurile de bază ale studenţiei. Cam unul din zece studenţi mănâncă zilnic în spaţiile amenajate de facultăţi, 22% merg la cantină o dată sau de două ori pe săptămână, iar 25% dintre studenţi cam o dată la o lună. Doar la Universitatea din Suceava şi la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi procentul studenţilor care mănâncă zilnic la cantină depăşeşte 40%, ţinta de 60% cât se presupune că ar fi ponderea normală nefiind atinsă în nici un centru universitar. Şi mai îngrjorător este faptul că există universităţi din România care nu dispun nici măcar de o cantină- exemplul citat de studiu: Universitatea de Medicină "Victor Babeş" din Timişoara. Toate acestea în ciuda faptului că majoritea tinerilor se arată mulţumiţi de condiţiile din cantine.

Studiul a fost realizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, pe baza a 20000 de răspunsuri dată de către studenţii din 24 de universităţi.

TOP 4

1. Studenţi cu venituri lunare de peste 700 de lei: Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti

2. Studenţi cu venituri lunare cuprinse între 501 şi 700 de lei: Universitatea "Ovidius" din Constanţa, Universitatea Maritimă din Constanţa

3. Studenţi cu venituri între 301 şi 500 de lei: Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agrcole din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Medicină din Iaşi, Universitatea Tehnică din Iaşi, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea de Medicină din Timişoara.

4. Studenţi cu venituri lunare sub 300 de lei: Universitatea din Oradea, Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea din Craiova, Universitatea de Nord din Baia Mare, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi.

Citește și: