Raul FLOREA
1240 vizualizări 4 feb 2011

Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară astudenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă.Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile:la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, întimp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând contde medie, studenţi mai săraci.Un studiu întocmit tocmai de cătrestudenţi arată că bursa nu mai un venit care să sigure un nivelminim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modulde viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile dincantine, însă doar o cincime mănâncă săptămânal în respectivelespaţii.

Majoritateastudenţilor români (70%) dispun lunar pentru acoperireacheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie,ceva mai mult de 10% având la dispoziţie o sumă mai mare de 700 delei. Cei mai înstăriţi studenţi sunt cei ai Universităţiide Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, care, în medie,cheltuiesc lunar peste 700 de lei. Pe treapta următoare seaflă "constănţenii" de la Universitatea "Ovidius" şi UniversitateaMaritimă, aceştia scoţând din buzunar între 500 şi 700 de lei.Urmează apoi tinerii din marile centre universitare: Bucureşti,Cluj, Iaşi şi Timişoara unde un student lasă în medie sume cuprinseîntre 300 şi 500 de lei. Universităţile mai mici au şi cei maisăraci studenţi: la Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaţi sauBaia Mare, majoritatea tinerilor dispunând de maximum 300 delei.

Banii studenţilorreflectă în mare parte nivelul de trai al părinţilor, două treimidintre tineri întreţinându-se doar din sumele primite de acasă. Unprocent destul de restrâns (14%) apelează la angajatori, iar oparte şi mai mică dintre tineri (7%) se bazează doar pe bursă. Înprivinţa împărţirii timpului între job şi facultate, studenţiipolitehnişti sunt în top- aproape o treime având şi un loc demuncă. În cazul celor de la ASE, procentul studenţilor cu job esteîntre 10 şi 20%, în timp ce la polul opus se află studenţii de lamedicină, mai puţin de unul din zece având şi un loc de muncă.

În condiţiile încare şapte din zece studenţi îşi plătesc propria şcolarizare,taxele de studiu rămân o problemă. Şi în acest caz, studenţiiuniversităţilor de medicină ies în evidenţă, la Cluj şi Iaşi, 71%,respectiv 54% fiind de părere că taxele sunt foarte mari. Existătotuşi şi studenţi mulţumiţi: la Universitatea de Arhitectură şiUrbanism din Bucureşti niciun student nu a afirmat că taxele suntinhibitive, în timp ce la Universitatea de Nord din Baia Mare, doaro zecime dintre studenţi spun că taxele îi împiedică să-şi continuestudiile.

Datele reies dinstudiul "Nevoile Sociale ale Studenţilor 2011", cercetare conformcăreia tinerii sunt din ce în ce mai mulţumiţi de condiţiile decazare. 90% dintre studenţii Universităţii "Ştefan celMare" din Suceava se declară mulţumiţi şi de aspectul căminelor şide tarif, fapt afirmat de 70% dintre studenţii Universităţii dinAlba Iulia şi 63% dintre studenţii Universităţii dinOradea. Nemulţumiţi de cazare sunt studenţii de laarhitectură- două treimi dintre aceştia semnalând condiţii proaste.Cât priveşte tariful, principalele critici sunt îndreptate cătreUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de ŞtiinţeAgricole din Cluj-Napoca şi Universitatea din Craiova.

Cantina nu mai este demult unul dintre locurile de bază alestudenţiei. Cam unul din zece studenţi mănâncă zilnic în spaţiileamenajate de facultăţi, 22% merg la cantină o dată sau de două oripe săptămână, iar 25% dintre studenţi cam o dată la o lună. Doar laUniversitatea din Suceava şi la Universitatea "Dunărea de Jos" dinGalaţi procentul studenţilor care mănâncă zilnic la cantinădepăşeşte 40%, ţinta de 60% cât se presupune că ar fi pondereanormală nefiind atinsă în nici un centru universitar. Şi maiîngrjorător este faptul că există universităţi din România care nudispun nici măcar de o cantină- exemplul citat de studiu:Universitatea de Medicină "Victor Babeş" din Timişoara. Toateacestea în ciuda faptului că majoritea tinerilor se arată mulţumiţide condiţiile din cantine.

Studiul a fost realizat de Alianţa Naţională a OrganizaţiilorStudenţeşti din România, pe baza a 20000 de răspunsuri dată decătre studenţii din 24 de universităţi.

TOP 4

1. Studenţi cu venituri lunare de peste700 de lei: Universitatea de Medicină şiFarmacie "Carol Davila" din Bucureşti

2. Studenţi cu venituri lunare cuprinseîntre 501 şi 700 de lei: Universitatea"Ovidius" din Constanţa, Universitatea Maritimă dinConstanţa

3. Studenţi cu venituri între 301 şi500 de lei: Universitatea din Bucureşti, Academiade Studii Economice, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti,Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti,Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea deMedicină din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,Universitatea de Ştiinţe Agrcole din Cluj-Napoca, Universitatea"Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Medicină din Iaşi,Universitatea Tehnică din Iaşi, Universitatea Politehnică dinTimişoara, Universitatea de Medicină din Timişoara.

4. Studenţi cu venituri lunare sub 300de lei: Universitatea din Oradea, Universitatea "1decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea "Lucian Blaga" dinSibiu, Universitatea din Craiova, Universitatea de Nord din BaiaMare, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Universitatea"Dunărea de Jos" din Galaţi.

Citește și: