|
CONTROL Lecţie pentru preşcolari
Viaţa la grădiniţă: prânzul expirat, toaleta murdară şi înghesuială în săli
de Raul FLOREA | 27 OCTOMBRIE 2009
Peste jumătate dintre unităţile de învăţământ preşcolar
verificate de ANPDC încalcă normele de igienă. La nivel naţional,
40% dintre grădiniţe nu au aviz sanitar
Mobiler nou: un moft pentru majoritatea unităţilor preşcolare /// Foto: Publimedia
Grădiniţa poate fi pentru copii o cauză de îmbolnăvire: fie din
pricina stării deprolabile a grupurilor sanitare, fie din cea a
alimentelor expirate consumate. Sute de unităţi de învăţământ
preşcolar din ţară nu întrunesc nici măcar condiţiile minime de
igienă pentru a funcţiona şi nu respectă regulamentele de ordine
interioară. Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorului (ANPDC) , care au verificat în perioada 21-25
septembrie 422 de grădiniţe, au constatat că mai mult de jumătate
dintre acestea nu îndeplinesc prevederile legale privind modul de
asigurare a calităţii serviciilor prestate în spaţiile de educare,
instruire şi de joacă ale copiilor, precum şi a calităţii hranei.
Din cele 26.000 de kilograme de produse alimentare ce urmau să fie
servite preşcolarilor, 630 de kilograme prezentau abateri, iar 90
de kilograme au fost confiscate, alte 540 de kilograme ce aveau
abateri de informare-etichetare fiind oprite temporar de la
utilizare. În urma controlului inspectorii au constatat că unele
grupuri sanitare erau insuficiente sau erau necorespunzatoare
(faianţa desprinsă de pe pereţi, lipsa sursei de apă caldă,
rezervorul wc-ului era defect, lavoare uzate sau amplasate la
aceeaşi înălţime şi nu diferenţiat în funcţie de vârsta copiilor)
sau că paturile nu aveau grilaj de protecţie. În unele cazuri
lipseau husele de protecţie pentru saltelele destinate odihnei de
prânz a copiilor. Cele mai multe astfel de cazuri au fost întâlnite
în judeţele Neamţ, Tulcea, Arad, Braşov, Alba, Bacău, Galaţi şi
Bucureşti. Cu toate acestea, statisticile realizate de Ministerul
Educaţiei nu indică o situaţie foarte gravă. La nivelul Capitalei,
din cele 180 de grădiniţe, doar 14% nu au autorizaţie de
funcţionare (nouă în Sectorul 1, câte şapte în Sectorul 2,
respectiv Sectorul 5, două în Sectorul 6 şi una în Sectorul 4).
În Capitală, unul din patru copii e în plus
Totuşi, datele centralizate de Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti (ISMB) indică faptul că sănătatea
preşcolarilor este precară, cele mai multe deficienţe fiind cele de
vedere, problemele neuropsihice, locomotorii, cele de nutriţie
precum şi cele respiratorii şi malformaţiile congenitale.
În ce măsură sănătatea copiilor este deteriorată de condiţiile
în care sunt instruiţi în unităţile preşcolare nu se poate şti cu
exactitate, întrucât nimeni nu a făcut vreun studiu în acest sens.
Inspectorul de imagine al ISMB, Marian Banu, spune că inventarierea
stării mobilierului şcolar precum şi a grupurilor sanitare este de
competenţa primăriilor, precizând că inspectoratul nu poate decât
să constate rezultatele: "Cauza principală pentru care grădiniţele
nu primesc autorizaţie sanitară sunt clădirile subdimensionate.
Majoritatea au fost construite în perioada 1960-1975 şi nu respectă
normele pentru depozitarea alimentelor, pentru aerisire şi pentru
activităţile educaţionale. Conform Legii Educaţiei, trebuie să avem
maximum 20 de copii într-o grupă. Însă, cifra de şcolarizare este
de 39.000 de copii iar locuri sunt în număr de 30200. Deci, un
sfert dintre ei sunt înghesuiţi cu ceilalţi. În unele unităţi,
copiii învaţă, iau masa şi dorm în aceeaşi sală. Ceea ce nu e în
regulă, dar nu avem ce face. Nu putem dărâma clădirile".
Din cele 9.000 de grădiniţe din România, 40% nu au aviz sanitar
de funcţionare sau îşi desfăşoară activitatea pe baza unor avize
provizorii acordate de Ministerul Sănătăţii.
|
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de melente adrian la 26.10.2009 22:39
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muşchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de şcoală din Călăraşi este acuzat de mai mulţi colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greşeală a directorului Adrian Melente, de la Şcoala Generală Nr. 1, Ciocăneşti, este aceea că nu cunoaşte legile şi ar fi putut aduce în stare de repetenţie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opţional ore de educaţie tehnologică, anul trecut. Educaţia tehnologică nu este însă o disciplină opţională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opţional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaşi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„Greşeala e că e trecută nota, acum constat şi eu, în aceeaşi rubrică şi pentru opţional, şi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanţii inspectoratului şcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. Menţionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuşesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa şcolară. După atâtea erori şi ezitări, cuvântul ultim a aparţinut elevilor, care nu şi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opţional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obţional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului şi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al şcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuşului şi să-l mute disciplinar la altă clasă, aşa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
Sancţiunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi şi că a aprobat modificarea orarului şcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an şcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul şcolar, pentru că a avut nişte probleme şi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ştia cu siguranţă unde anume se trimit contestaţiile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul şcolar ne-a spus că directorul „a ieşit bine la inspecţie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancţiuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancţionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancţioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector şcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcţie anul trecut.
Toate acuzaţiile au fost respinse de directorul Şcolii Ciocăneşti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în şcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de şcoli au fost numiţi cu delegaţie de inspectoratele şcolare, pe criterii politice, şi nu pe criterii de performanţă managerială. În Bucureşti, 100 de directori au fost numiţi cu delegaţie.
Explicaţia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul Adomniţei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori şi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiţi cu delegaţie directorii şi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale.
Consecinţele acestor „politici educaţionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ştiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obţine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenţi, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiţi, cât şi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este şi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obţinute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alţi 76 au fost eliminaţi pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuşit să obţină note peste 7