|
AVERTISMENT Inspectoratul de Stat în Construcţii semnalează
Fenomen: clădiri-pericol public, din cauza reamenajării interioarelor
de Maria MANOLIU | 11 IUNIE 2009
Casele „boiereşti” transformate în restaurante de lux susţin cu mare greutate noua încărcătură
Pentru a se înscrie în programul „Prima Casă”, unii dezvoltatori recompartimentează imobile, dublând sarcinile prevăzute în proiect
Structurile de rezistenţă - încărcate cu mai mult decât pot duce Foto: Andrei Spirache
Restaurantele de lux, deschise în case vechi, cu o arhitectură deosebită, sunt un adevărat pericol public. Constatarea aparţine directorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Ovidiu Corduneanu. Potrivit acestuia, planşeele clădirilor construite înainte de 1940 susţin cu mare greutate încărcătura la care sunt supuse. „Aceste case au fost construite ca locuinţe pentru familii de maxim şase persoane. Gândiţi-vă că acum planşeele, construite în perioada 1929-1940, trebuie să suporte greutatea meselor, scaunelor, vitrinelor frigorifice, lăzilor cu băuturi, un pian etc. La o singură masă sunt minim patru inşi, dar sunt şi mese de câte 12 locuri şi toate ocupate. Acum, fluxul de persoane şi greutatea sunt cu mult mai mari decât au fost calculate şi există pericolul ca planşeele să se prăbuşească”, ne-a declarat directorul general Ovidiu Corduneanu.
Fără pericol de prăbuşire a planşeului dar cu inconveniente mari pentru vecini este şi o cârciumă deschisă chiar pe terasa unui bloc cu 14 etaje. Imobilul este situat în centrul Capitalei iar restaurantul este „construit” din termopane. „A închis pur şi simplu terasa cu termopane şi a deschis un restaurant la etajul 14. Nu mi-a venit să cred”, a povestit uluit directorul general al Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Debaralele dărâmate scad cu 10% rezistenţa clădirii la cutremur
Probleme vor apărea şi la blocurile noi, gata terminate, la care se fac recompartimentări. La această soluţie recurg acum dezvoltatorii imobiliari ca să poată participa la programul guvernamental „Prima Casă”. Ei au anunţat că vor transforma un apartament de trei camere în unul cu două camere şi o garsonieră. „Se modifică un proiect calculat pe un număr de oameni, pe un anumit flux de circulaţie, pe un anumit consum. Structura de rezistenţă se calculează pe ansamblu, nu pe bucăţele. Un apartament cu trei camere nu va mai fi locuit de maxim patru persoane, ci de şase sau opt. Alta va fi greutatea şi altele vor fi fluxurile de circulaţie şi consumurile de apă, gaze sau canalizare. Dintr-o dată totul se dublează”, a explicat Ovidiu Corduneanu.
Şi „lărgirea” bucătăriei se poate transforma într-o problemă foarte serioasă. Chiar dacă pereţii debaralei nu sunt portanţi (de rezistenţă), demolarea lor scade cu 10 la sută rezistenţa clădirii la cutremur. „Dacă toţi proprietarii dintr-un bloc şi-au dărâmat debaralele, în cazul producerii unui seism cu magnitudine mare, capacitatea de disipare a energiei induse de seism de către structura de rezistenţă scade cu 10 la sută, chiar dacă pereţii nu sunt portanţi. Nu sunt probleme în cazul dărâmării debaralelor din gips-carton”, a explicat Corduneanu.
Cârnăţarii noştri - înlocuiţi de cârnăţarii lor
A devenit o modă să construieşti în România cu muncitori spanioli după proiecte făcute în Germania. Potrivit directorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, „proiectele sunt calculate pentru un grad de seismicitate mai mic cu două trei grade decât prevăd normativele noastre. Toate aceste proiecte trebuie refăcute. Muncitorii spanioli nu sunt obişnuiţi cu clima de la noi, cu zăpada şi fac greşeli la acoperiş. Sunt construcţii la care au trebuit refăcute acoperişurile, fiindcă ploua înăuntru. Mai mult, asupra acestor firme noi nu avem nici un control, nu ştim dacă au pregătire de specialitate şi nici de unde să-i luăm. Nu ştim dacă în Germania făceau cârnaţi sau construcţii. Ar trebui să fie înregistraţi, să facă dovada studiilor de specialitate. Aşa, îi înlocuim pe cârnăţarii noştri cu ai lor”, s-a plâns directorul general al ISC, Ovidiu Corduneanu. Acesta şi-a amintit că, în timpul unui control, a constatat că muncitorii străini ridicaseră un stâlp de rezistenţă chiar pe scările de la intrare. „Stâlpul era pe două trepte. În loc de 1,10 cât trebuiau să aibă treaptele, pe două dintre ele mai rămăseseră doar 60 de centimetri pentru circulaţie. Gândiţi-vă cum urcă sau coboară pe 60 de centimetri o persoană mai grasă”, a povestit Ovidiu Corduneanu.
Info plus:
800 de inspectori în toată ţara
Inspectoratul de Stat în Construcţii are 800 de inspectori de teren în toată ţară. În Bucureşti, peste 100 de mari şantiere sunt controlate de 80 de inspectori. Pe lângă acestea, inspectorii au obligaţia să verifice şi construcţiile de locuit care se ridică în regie proprie dar şi apartamentele din blocurile ceauşiste la care s-au făcut modificări, inclusiv la structura de rezistenţă. În aceste condiţii, inspectorii nu pot acoperi decât 30 la sută din cazuri.
|
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de gandul.info la 10.06.2009 23:20
Restaurantele de lux, deschise în case vechi, cu o arhitectură deosebită, sunt un adevărat pericol public. Constatarea aparţine directorului general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Ovidiu Corduneanu.