VREMEA Ne aflăm pe lista ţărilor cu „risc foarte ridicat” de extreme meteo

Furtunile violente vor fi frecvente în România

Verile vor arăta astfel: caniculă, furtuni şi inundaţii, una după alta

În toată ţara, nu avem nici o zonă ferită de vijelii; furtuna poate lovi oriunde, oricând, pe neaşteptate

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Furtunile care smulg copaci şi acoperişuri vor fi frecvente în România Foto: Mediafax

România se numără printre ţările în care majoritatea populaţiei este expusă unui risc „foarte ridicat” în faţa fenomenelor meteorologice extreme, potrivit unui comunicat al Strategiei Internaţionale pentru Reducerea Dezastrelor. Pentru România, extremele meteo presupun canicule, furtuni şi inundaţii, succedate la intervale foarte scurte de timp, uneori şi de câteva ore. De altfel, despre extremele meteo din întreaga lume se va discuta la a doua sesiune a Platformei Globale pentru Reducerea Dezastrelor (DRR), începută ieri la Geneva. Şefi de guverne şi specialişti din peste 300 de ţări vor vorbi despre zonele cele mai sigure şi cele mai nesigure de pe planetă.

Zone cu risc de furtuni: Teleorman, Bihor, Timiş, Arad, Moldova

De acum încolo, în fiecare an vom avea fenomene extreme, mai ales vara. Prognoza următoarelor veri arată cam aşa: “După o zi foarte  călduroasă ne putem aştepta la vijelii cu smulgeri de acoperişuri sau căderi de copaci, aşa cum s-a întâmplat ultima dată în Bucureşti, de pildă. Probabil că furtuni de intensitatea aceea nu vor mai fi în această vară, însă vijelii vor continua să se producă, iar ele vor alterna cu perioadele de caniculă. Acestea se mai pot combina şi cu ploi torenţiale scurte (30-50 litri pe metru pătrat), urmate de inundaţii rapide, mai ales în zonele montane şi submontane”, ne-a explicat Teodora Cumpănaşu, meteorolog ANMH.

Practic, în România nu există nici o zonă ferită de vijelii, iar norul de furtună poate apărea oriunde, oricând, pe neaşteptate. “Cu toate acestea, există regiuni predispuse mai mult la furtuni, cum ar fi Teleorman, Bihor, Timiş, Arad sau Moldova, în Podişul Central sau în zona de câmpie. Mai mult în zonele cu relief plan. Furtunile de aici pot fi similare tornadelor americane, dar desigur, la cote mai mici”, a mai spus meteorologul. Zonele cele mai predispuse extremelor meteo, indiferent care ar fi acestea, sunt partea de sud şi de sud-est a ţării.  

Caniculă combinată cu ploi scurte şi intense, în iulie şi august

Şi vara aceasta ne va face surprize. “În iulie şi august vom avea zile caniculare, dar nu extreme, deocamdată, în sensul că nu se va ajunge la recordul din 2007. Seceta continuă să se accentueze în sudul Moldovei, estul Munteniei şi sudul Olteniei. Asta nu exclude ploi scurte de 30-40 de litri pe metru pătrat, dar acestea nu vor fi suficiente pentru sol. Pentru perioada imediat următoare, temperaturile vor mai scădea. Astăzi (ieri, n.r.) vom mai avea maxime de 36 de grade, iar de mâine (azi, n.r.) temperaturile se vor situa în jurul a 30-31 de grade Celsius. În următoarele şapte, opt zile, nu mai aşteptăm temperaturi foarte înalte, cel mult 33 de grade. Astăzi, la noapte şi mâine avem ploaie, descărcări electrice şi vânt în sudul ţării”, ne-a mai precizat Teodora Cumpănaşu.      

20 de ani până învăţăm să facem faţă extremelor meteo

Alături de România, din categoria ţărilor cu risc “foarte ridicat” mai fac parte Afganistan, Algeria, R.D. Congo, Guatemala, Iran, Japonia, Peru, Filipine şi Uzbekistan. La polul opus, pe lista celor mai sigure locuri din lume se înscriu Bahrain şi alte state din Golful Persic, Danemarca, Estonia, Groenlanda, Letonia, Qatar, Seychelles şi Emiratele Arabe Unite. Un raport mai vechi al Băncii Mondiale arată că “impactul schimbărilor climatice în regiunea Europei şi a Asiei Centrale va fi mai semnificativ decât se credea, din cauza unei moşteniri postsovietice persistente în domeniul gestionării defectuoase a mediului şi a stării proaste a infrastructurii”. Primul efect resimţit de populaţie: lipsa apei. Potrivit raportului, ţările din sud-estul Europei, inclusiv România, ar avea nevoie de circa 20 de ani pentru a-şi moderniza infrastructura astfel încât aceasta să facă faţă schimbărilor bruşte de temperatură, precum furtuni, inundaţii şi secetă.