4 comentarii 114 afișări

Băuturi energizante? Poate pentru amatori. Sportivii români nu cred în cocktailurile minune

de Mădălina CHIŢU , Adrian MACARIE Postat la: 24.01.2010 21:01 Ultima actualizare: 24.01.2010 21:52

Pentru sportivii români energizantele nu sunt bune de nimic

Suplimentele de proteine nu cresc performanţele atleţilor, iar cercetătorii canadieni spun că cei care abuzează sunt predispuşi la apariţia bolilor cardiovasculare şi chiar a cancerului

O echipă de cercetători de la Universitatea din Montreal susţine că băuturile cu proteine, populare în rândul sportivilor sau atleţilor amatori, nu le cresc acestora performanţele în niciun fel. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că nouă din zece persoane care beau energizante au deja îndeajuns de multe proteine pe care şi le iau din alimentaţie. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au monitorizat, timp de trei zile, sportivi din diverse discipline, precum înotători, ciclişti, atleţi, voleibalişti şi sportivi care practicau judo. Aceştia au fost rugaţi de cercetători să ţină un jurnal cu tot ce beau şi mănâncă în perioada de monitorizare. Rezultatele studiului au arătat că nouă din zece sportivi luau un astfel de supliment de proteine în mod constant, chiar dacă nu aveau nevoie, deoarece alimentaţia subiecţilor era foarte bine echilibrată, astfel încât organismul primea toate proteinele şi vitaminele necesare. Acest lucru este confirmat şi de sportivii profesionişti români care ori nu consumă deloc băuturi energizante, ori îşi fac singuri cocktailurile pentru a asimila doar substanţele de care au nevoie.

În această ultimă categorie intră Victor Hănescu, cel mai bun jucător de tenis român al momentului, despre care, se ştie, a avut unele probleme medicale în trecut. Firicel Tomai, antrenorul lui, spune că băuturile energizante clasice nu-i ajută foarte mult pe sportivii profesionişti care folosesc alte substanţe, mai concentrate, pentru a-şi acoperi nevoile. "După părerea mea sunt nişte băuturi care urmăresc aspectul comercial, să realizeze profit, pentru că ele, ca şi eficienţă, nu sunt deloc grozave. Au puţin elemente care ajută sportivii şi sunt mai bune decât apa, dar atât. Nu acoperă plaja necesare de elemente, cantitatea necesară, concentraţia, pentru că nu poţi să pui într-o sticlă tot ce are nevoie un sportiv", spune Tomai, care ştie că în tenis sunt mulţi jucători care folosesc cocktailuri energizante:

"În circuitul de tenis sunt mulţi jucători care îşi cumpără singuri concentratele, care sunt mai puternice decât ceea ce găseşti pentru amatori, şi îşi fac ei singuri băuturile, dar să nu crezi că o fac de capul lor. Discută şi ei cu medicii, văd ce lipsuri au şi apoi îşi cumpără. În general ele conţin magneziu, potasiu şi alte câteva minerale de care are nevoie sportivul în concentraţii mai mari. Şi Victor a avut probleme cu lipsa de minerale şi a mai consumat din când în când. Chiar şi acum, în Australia, a fost la doctor şi i-a dat nişte potasiu concentrat pentru că are nevoie".

Alina Dumitru şi Mihai Leu sunt împotrivă

Nici alţi sportivi nu sunt încântaţi de băuturile energizante, printre aceştia numărându-se campioana olimpică la judo, Alina Dumitru, şi Mihai Leu, fost campion mondial de box şi campion naţional la raliu.

"Eu nu consum băuturi energizante", spune Alina, "pentru că am băut o dată, mi s-a făcut rău şi de atunci nu am mai încercat. Dar am multe colege la lot care beau, însă eu nu cred că este de vreun folos. Poate doar pe plan psihologic. Te gândeşti că ai băut energizante şi te simţi mai energică, dar nu cred că aşa ceva se întâmplă".

Şi pentru Mihai Leu energizantele sunt inutile. "Să fiu sincer eu nu am băut niciodată energizante, nici când făceam box şi nici la raliuri", spune Mihai Leu, "pentru că antrenorul care m-a crescut pe mine, Eustaţiu Mărgărit, mi-a spus că cea mai bună vitamină este antrenamentul serios şi masa sănătoasă, din care să iei ce-ţi trebuie pentru organism. Apoi, nici când am fost pilot de raliu nu consumam băuturi energizante şi preferam ca atunci când ştiam că am curse mai lungi să mă hidratez bine. Dar eu mi-am permis să fac asta pentru că aşa cum am învăţat la box am avut tot timpul o alimentaţie sănătoasă care să-mi asigure tot ce am nevoie", spune Leu, care nu face decât să confirme studiul cercetărorilor canadieni care spun că un nivel mare de proteine în organism duce la apariţia anumitor probleme, precum stări de greaţă, dublarea imaginii, oboseală severă, iar în timp şi ficatul are de suferit, avertizează specialiştii. Mai mult, pe parcursul cercetării s-a constatat că persoanele care foloseseau destul de des băuturi cu proteine aveau un nivel mare de sodiu, magneziu, folaţi, vitamina A şi fier în organism. În acelaşi timp, fierul în exces poate creşte riscul de cancer prin faptul că produce radicali liberi, explică experţii.

Cu cât în corp există mai mult fier, cu atât mai mulţi radicali liberi vor fi produşi. Aceştia oxidează ADN-ul celular şi astfel riscul de cancer creşte. Mai mult, radicalii liberi produşi de fier pot duce şi la apariţia bolilor cardiovasculare. Radicalii liberi pot oxida colesterolul din sânge, ceea ce duce la creşterea riscului de a se ataşa de arterele şi vasele de sânge din organism.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
sportivi
,cocktailurile energizante
,energizante
,energizante performanţe
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

4 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 xx 25.01.2010 09:01

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

 
#2 aici sunt banii dumneavoastra! 25.01.2010 09:44

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#3 anca 25.01.2010 10:04

Fa-ti numerele la LOTO 6/49 pe:

www.schemeloto.ro

wink

 
#4 calache 25.01.2010 20:58

Chiar nu se poate face nimic sa-i stergeti pe astia cu reclamele? Lasati comentariile, dar stergati-i pe dementii astia cu reclame. Nu ar fi cenzura.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa