|
Cercetare de vârf la Politehnica Bucureşti, în proiectul european „lab-on-cip“
Echipa profesorului Daniel Ioan lucrează la crearea cipului ce va depista cancerul
de Raul FLOREA |
Echipa profesorului Daniel Ioan lucrează la crearea cipului ce va depista cancerul
V-aţi gândit vreodată că un cip introdus în organismul uman ar putea diagnostica rapid şi, eventual, trata bolile de natură genetică, precum cancerul sau maladia Alzheimer? Ideea, desprinsă parcă dintr-un scenariu science-fiction, stă la baza unui proiect european de cercetare, în care sunt implicaţi şi trei români de la Universitatea „Politehnica” din Bucureşti: prof. Daniel Ioan, conf. Gabriela Ciuprină şi drd. Marian Iordache. Odată injectat în organism, biosenzorul milimetric „lab-on-cip” va face analiza ADN-ului uman şi va putea identifica „din faşă” mutaţiile genetice, permiţând tratarea bolilor grave, încă dinainte ca acestea să-şi arate efectele. Folosind o reţea de vase artificiale, cipul va capta cantităţi mici de sânge, urină sau salivă, în funcţie de locaţia în care va fi instalat, şi va transmite, prin unde radio, datele analizate, centrelor de diagnosticare şi supraveghere.
Noua tehnologie, complet revoluţionară, este dezvoltată de Philips Research, împreună cu 7 institute şi universităţi, prin proiectul ARTIC (Artificial Cilia), beneficiind de 3 milioane de euro, contractaţi de la Comisia Europeană, prin Programul Cadru 6. „Un astfel de circuit funcţionează ca o reţea de vase sanguine, controlate de cip. Problema e cum să dirijezi fluidul în direcţiile dorite. Nu partea de inteligenţă ridică dificultăţi, pentru că tehnologiile permit lucruri de neimaginat, ci cea mecanică, întrucât o tubulatură are diametrul cât cel al unui fir de păr. Iniţial, a fost gândit un sistem de pompe şi valve, dar e foarte dificil să le miniaturizezi. Englezii au propus să ne inspirăm din natură şi s-a ajuns la concluzia că microorganisme, precum cilii, pot pune în mişcare fluidele. Omul are, de exemplu, pe trahee şi în plămâni, milioane de cili, care ajută la eliminarea impurităţilor. Vor fi creaţi, aşadar, cili artificiali, din polimer, care vor fi amplasaţi pe pereţii vaselor din cip şi vor fi controlaţi de un câmp magnetic, dirijând, astfel, fluidele, pentru analiză. Aici intervine rolul «Politehnicii». Noi vom concepe şi proiecta câmpul magnetic şi vom optimiza sistemul. E pentru prima dată când vor fi făcuţi cili cu acţionare magnetică, iar rezultatul va avea o importanţă deosebită”, ne-a explicat profesorul Daniel Ioan, coordonatorul proiectului, din partea Universităţii „Politehnica”. Cipul medical va fi asamblat în anul 2011, în Germania, la Eindhoven.
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti va asigura concepţia, proiectarea şi optimizarea câmpului magnetic, cu ajutorul căruia va fi controlat traficul fluidelor din reţeaua de vase a cipului.Cipurile, care vor face analiza ADN-ului uman, vor avea, în primă fază, o suprafaţă de câţiva milimetri, fiind introduse sub piele. Odată cu evoluţia tehnologică, cipurile vor deveni de dimensiuni micrometrice, putând fi injectate în corp.
|
EDITORIAL 
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
