Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
1488 vizualizări 26 ian 2017

În 2016, doar la Telefonul Copilului au fost înregistrate 88.986 de apeluri în care micuţi şi adolescenţi cereau sprijin pentru că erau victimele abuzurilor de diferite tipuri - bullying, violenţă în familie sau discriminare. Dintre acestea 10.365 au necesitat intervenţia şi monitorizarea îndelungată a specialiştilor în asistenţă socială de la asociaţia cu acelaşi nume şi a reprezentanţilor instituţiilor abilitate la nivel local. 

„Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creştere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 şi să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur şi semnifică faptul că mentalităţile s-au schimbat şi că nu mai trăim aceeaşi resemnare în faţa suferinţei, mai ales din partea copiilor. Totuşi, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislaţiei naţionale la cea europeană şi mai puţin, însă, la modalităţi concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranţă zero", a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

În ciuda faptului că reclamaţiile primite au fost din ce în ce mai complexe, fiind solicitată consilierea psihologică şi chiar juridică, România întârzie să adopte o legislaţie clară privitoare la violenţa în familie. 

Violenţa fizică, cea mai frecventă formă de abuz

Principalele forme de abuz sesizate în mod frecvent în rândul copiilor şi adolescenţilor sunt: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoţional (25,93%) şi neglijarea (24,11%). În ceea ce priveşte mediul în care se produc aceste abuzuri, cele mai multe cazuri au loc în familie (65,71%). La o diferenţă considerabilă urmează medii precum familia extinsă, asistenţă maternală şi centrul de plasament (17,39%), în spaţiul public (11,05%) şi în mediul şcolar (5,85%).

Agresorii copiilor au fost în peste 70% dn cazuri părinţii sau unul dintre părinţi (72,96%). La mare diferenţă se situează agresorul în persoana unui alt copil (9,81%), unei alte rudă (6,65%), unui alt adult (5,93%) şi a altor categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinţi, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.

O altă problemă tot mai frecventă care se înregistrează în rândul copiilor din ţara noastră este fenomenul de bullying, respectiv abuzurile de diverse feluri suportate de copii în mediul şcolar, cel online sau în spaţiul public. În 2016 s-au înregistrat 1.545 de cazuri.

Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 42,98%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 38,58% şi intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 18,44%. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în şcoală / grădiniţă (81,96%) şi în medii precum online / spaţiul public (18,04%). Agresorii asociaţi abuzului de tip bullying au fost: alt copil (97,44%), cadru didactic (1,47%) şi alt adult (1,09%). 84,97% au fost copii cei care au sesizat situaţii de abuz de tip bullying (51,02% băieţi şi 33,95% fete), iar  15,03% părinţi sau alţi adulţi.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, cele mai multe sesizări au venit din mediul urban (46,89%), în timp ce în cazul mediului rural procentul depăşeşte timid 40% (40,34%). În restul cazurilor cei care au raportat situaţii de abuz nu au dorit să specifice mediul de provenienţă. 

Dacă ne referim la situaţia geografică, regiunea raportată cu preponderenţă a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), Bucureşti (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) şi Banat (2,28%). În restul cazurilor cei care au apelat numărul de urgenţă au dorit să păstreze anonimatul în această privinţă. 

Neglijenţa, cea mai fecventă formă de abuz ajunsă în atenţia ANPDC

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDC), în primele şase luni ale anului 2016 nu mai puţin de 7.567 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copilului au ajuns în atenţia acestei instituţii. Cele mai multe cazuri au fost cele de neglijare. Autorităţile au fost nevoite să intervină în 5.408 situaţii pentru a ajuta copiii victime ale neglijenţei. A doua cea mai frecventă formă de abuz a fost abuzul de tip emoţional - 885 cazuri - şi abuzul fizic - 690 cazuri. 

În ceea ce priveşte mediul în care copiii au fost victime ale unei forme de abuz, majoritatea cazurilor a avut loc în familie. Astfel, din totalul de 7.567 cazuri, 7.006 au venit din partea părinţilor sau altor membri ai familiei. Dintre acestea, 5.306 au fost cazuri de neglijare, 827 abuzuri emoţionale şi 589 abuzuri fizice. În mediul şcolar, au fost semnalate 55 de cazuri de abuz, dintre care 26 au luat forma abuzului fizic. 

În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, diferenţele între fete şi băieţi nu sunt foarte mari. Dacă în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2016 victime ale abuzurilor, neglijării şi exploatării au căzut 3.710 băieţi, în rândul fetelor numărul a fost de 7.857 cazuri. 

Cele mai multe abuzuri au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 10-13 ani, nu mai puţin de 1.693 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare. 

Totuşi, vorbind despre situaţia pe forme de abuz, copiii cu vârsta între 3 şi 6 ani au fost cei mai afectaţi de neglijare (1.262 cazuri). De partea cealaltă, 227 copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani au fost victime ale abuzului emoţional, iar 209 copii cu vârsta între 10 şi 13 ani au avut de suferit din pricina abuzului fizic.

Potrivit ANPCD, 4.580 dintre copiii victime ale abuzurilor, neglijenţei şi exploatării au avut nevoie de consiliere psihologică în urma traumelor pe care le-au trăit. În 147 de cazuri a fost nevoie de servicii medicale. 

Potrivit celor mai recente date ANPCD privind situaţia abuzurilor pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost semnalate şi confirmate în judeţul Constanţa, 835, urmat de Prahova, cu 352 şi Dolj cu 344 de cazuri. La polul opus, se situează judeţele Covasna, Bihor şi Vâlcea, unde s-au înregistrat 8, 16, respectiv 20 de semnalări confimate ale abuzurilor asupra copiilor.

 

Citește și: