no author
Loredana VOICULESCU
975 vizualizări 8 sep 2010

Pentru a recupera ratele ne-plătite, angajaţii unor bănci apelează la vecinii clienţilor lor pe care îi roagă să bată la uşa restanţierilor.

Aceasta este etapa de dinaintea recurgerii la recuperatorii de profesie. Mesajul este standard, de cele mai multe ori. După ce se prezintă politicos şi îşi cere scuze de deranj, angajatul băncii îi spune persoanei de la celălalt capăt al firului că, în blocul său, la scara X, apartamentul Y locuieşte o doamnă al cărei nume îl silabileşte de două ori, pentru a fi sigur că a fost înţeles corect. "Avem o mare rugăminte la dvs.

Vă rugăm să îi lăsaţi în cutia poştală un bilet vecinei dvs de la apartamentul ... cu următorul număr de telefon şi numele băncii". Cum este posibil ca banca să nu aibă numărul de telefon al clientei datoare? "Ni s-a lăsat un număr de mobil, o cartelă prepay, dar numărul a fost realocat între timp", vine explicaţia.

Apoi îşi cere iar scuze pentru deranj şi mulţumeşte pentru "sprijin". Mulţi dintre cei care au fost deranjaţi cu asemenea telefoane spun că acestea ajung la un moment dat să se repete chiar şi de câteva ori pe lună. Astfel de cazuri nu sunt singulare. Reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) au precizat pentru Gândul că au primit plângeri de la persoane care reclamă asemenea practici. Între băncile reclamate se numără Bancpost şi Piraeus Bank.

Băncile confirmă practica şi ameninţă cu executarea silită

Oficiali ai Piraeus Bank au recu-noscut că aplică asemenea practici, dar au şi o explicaţie: este o "comunicare de urgenţă", pentru a identifica "împreună cu clientul soluţia ieşirii din impas". "Procedura la care vă referiţi este pusă în practică numai în cazul clienţilor ale căror restanţe depăşesc 20 de zile, atunci când banca a epuizat toate celelalte opţiuni fără a reuşi, din motive independente de ea, să ia legatura cu clientul său.

În acest context, riscul ca acesta să fie raportat, conform normelor în vigoare, la Biroul de Credit cu restanţe mai mari de 30 de zile este iminent», au explicat pentru Gândul reprezentanţii Piraeus Bank. În plus, aceştia spun că, «pentru a identifica împreună cu clientul soluţia ieşirii din impas», banca apelează la această comunicare de urgenţă pentru a nu se ajunge la situaţia declanşării procedurii de executare silită. «Practic, printr-o terţă persoană, clientul este rugat să contacteze banca. Nicio altă informaţie privind împrumutatul sau relaţiile sale contractuale cu banca nu este dezvăluită», dau asigurări reprezentanţii Piraeus Bank.

La rândul lor, reprezentanţii Banc-post au răspuns vag la întrebarea Gândul privind corectitudinea acestor practici. "La Bancpost, codul de conduită a afacerilor prevede clar respectarea legislaţiei în vigoare, implicit a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Suntem dispuşi şi direct interesaţi să investigăm orice abatere de la prevederile acestei legi", sună răspunsul reprezentanţilor Bancpost, fără a preciza că această practică respectă sau nu "codul de conduită".

Cât de legale sunt aceste practici? "În aceste cazuri banca a încălcat legea 677 din anul 2001 privind protecţia datelor cu caracter personal. Legea interzice diseminarea unor asemenea date către terţi faţă de contractul încheiat de bancă cu dvs.", a explicat pentru Gândul un avocat.

Protecţia Consumatorilor: "un abuz"

"Asemenea practici reprezintă un abuz", ne-au declarat reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), aceştia susţinând că, din punctul lor de vedere, cei care se pot pronunţa sunt Poliţia, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi BNR. Mai mult, una dintre angajatele ANPC a povestit că ea însăşi a fost sunată de câteva ori de angajaţi ai unei bănci pentru a-şi contacta un vecin într-o problemă asemănătoare. Telefoanele au încetat după ce aceasta a ameninţat cu Poliţia.

Nicio sancţiune

ANSPDCP a primit două plângeri cu privire la dezvăluirea unor date personale, în baza cărora s-au efectuat două investigaţii în cursul acestui an la două bănci.
"Conform procedurii interne de lucru de la nivelul băncilor, debitorii sunt contactaţi la numerele de telefon furnizate prin contract, iar dacă nu e posibilă astfel contactarea debitorului se apelează la obţinerea de informaţii privind alte numere de telefon ale membrilor familiei sau vecini din surse publice, fără însă să li se dezvăluie acestora informaţii confidenţiale" , au precizat pentru Gândul reprezentanţi ai ANSPDCP.

Întrucât în aceste două situaţii nu au fost realizate dezvăluiri de date personale ale clienţilor băncii, Autoritatea de supraveghere nu a aplicat sancţiuni contravenţionale.

Citește și: