Oana Despa
8127 vizualizări 31 dec 2017

În plină epidemie de rujeolă, în urma căreia s-au înregistrat 36 de decese şi peste 10.200 de cazuri de persoane bolnave, legea vaccinării este contestată de organizaţii şi părinţi ai căror copii au dezvoltat reacţii adverse la imunizare. Chiar dacă actuala formă a legii nu îi obligă pe părinţi să îşi vaccineze copiii, aceştia sunt nevoiţi, totuşi, să se prezinte la medicul de familie şi să se informeze. În caz contrar, riscă să fie audiaţi de comisia judeţeană de vaccinare şi pot primi o amendă de la 1.000 la 10.000 de lei, în funcţie de numărul abaterilor. Aceste sancţiuni ar putea fi aplicate atât autorităţilor, cât şi medicilor de familie.

„Sancţiunile privesc atât ministrul, cât şi funcţionarii din minister, direcţii de sănătate publică, absolut tot lanţul de vaccinare, iar ceea ce s-a vehiculat în presă cu privire la faptul că părinţii vor fi amendaţi pentru faptul că nu-şi vaccinează copii este inexact. Părinţii vor fi amendaţi în situaţia în care refuză să participe la întâlnirea cu grupul de lucru, refuză să participe la întâlnirea cu medicul de familie pentru a fi informaţi despre vaccinuri. Practic, părintele are dreptul să refuze, dar îşi asumă toată responsabilitatea”, declara, în luna august, Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.

Voci din mediul sănătăţii au explicat că legea are multe lipsuri, că există capitole croite fără fond, aşa cum sunt articolele legate de intrarea în colectivitate. Astfel, draftul proiectului de lege menţionează, la articolul 23, că „la data înscrierii copiilor sau a adulţilor într-o unitate de învăţământ sau într-o altă colectivitate, aşa cum este definită de prezenta lege, aceasta are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de către medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste sau să infirme efectuarea vaccinărilor obligatorii”.

La intrarea în colectivitate, copilul trebuie să fie vaccinat obligatoriu împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului şi hepatitei B. În cazul în care la înscrierea la şcoală, copilul nu are toată schema de vaccinare la zi, atunci, părintele trebuie să prezinte, până la intrarea în colectivitate, calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii sau adeverinţa contraindicaţiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări, în funcţie de caz.

În luna mai, ministerul Sănătăţii a organizat mai multe dezbateri publice pe marginea proiectului de lege, la care s-au prezentat atât producători de vaccinuri şi medicamente, medici, organizaţii non-guvernamentale şi reprezentanţi ai societăţii civile. Dar aceste dezbateri au fost monopolizate de persoane care sunt împotriva imunizării şi de părinţi ai căror copii au suferit din cauza vaccinurilor.

"Nouă, părinţilor, ni se reproşează că nu avem studii medicale, dar de unde ştim că cei care au realizat acest proiect de lege au studii medicale? Nu ştim cine sunt membrii grupului de lucru care au făcut parte din grupul de lucru pentru acest proiect. Poate nu ştie nici ministerul Sănătăţii cine l-a elaborat. Am un copil pe care nu l-am vaccinat nu pentru că sunt prost informat. Am citit site-uri, prospectele vaccinurilor, am citit studii, tratate de imunologie ca să mă informez. Dar ceea ce m-a convins pe mine să nu îmi vaccinez copilul sunt două aspecte: companiile farmaceutice, care nu îşi asumă în scris răspunderea legală pentru siguranţa vaccinurilor. Producătorii de vaccinuri ne spun că sunt sigure, sunt ok. Daţi-mi în scris că sunt sigure şi atunci o să am încredere să îmi vaccinez copilul", a explicat, în luna mai, George Stoian, părintele unui copil nevaccinat.

Tot în timpul dezbaterii publice, vorbitorii au cerut reprezentanţilor ministerului Sănătăţii transparentizarea impactului bugetar pe care această lege l-ar putea avea.

"Leagea a fost croită prost. Nu se cunoaşte impactul economic al acestui proiect. Am înaintat, în data de 21 aprilie 2017 către ministerul Sănătăţii, o solicitare prin care am cerut să ne transmită care este impactul economic al aplicării acestei legi. Nici până astăzi nu mi s-a răspuns la această adresă. Trebuia să fie aici coordonatorul grupului de lucru, să avem cu cine dezbate. În cuprinsul acestui proiect nu este nicio prevedere prin care să reiasă că statul român va face nişte analize asupra loturilor de vaccinuri care vor fi importante. În continuare, copiii noştri trebuie vaccinaţi cu vaccinuri destinate altor pieţe ale lumii?", a declarat, în cadrul unei dezbateri, Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro-Consumatori.

În problema vaccinării a intervenit şi premierul Mihai Tudose, care i-a cerut, la momentul respectiv, lui Florian Bodog “să folosească bisturiul”.

„Am aşteptat o lună de zile măsuri făcute doar la solicitări blânde. I-am solicitat domnului ministru să înceapă să folosească bisturiul. A început, am văzut, doar că vom trece la etapa următoare, dacă lucrurile nu funcţionează, mergem pe lanţ în sus. Nu ne permitem să ne jucăm cu aşa ceva”, a declarat premierul.

Dar în plină dezbatere publică, în timp ce ministerul încerca să promoveze un proiect de lege nefundamentat corespunzător, România era, de luni de zile, în criză de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). După lungi discuţii şi negocieri, Florian Bodog reuşeşte, la sfârşitul lunii iunie, să aducă în ţară 350.000 de doze de vaccin anti-rujeolă şi 240.000 de doze de vaccin hexavalent, suficiente, zice demnitarul, cât să asigure necesarul pentru întregul an.

Imediat după reaprovizionarea DSP-urilor cu vaccinuri ROR şi presaţi fiind de numărul în creştere de cazuri noi de rujeolă, ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne au demarat, în luna iulie, o campanie naţională de vaccinare anti-rujeolă, în care au fost implicate şi autorităţile locale şi judeţene.

Florin Bodog a explicat că administraţiile locale trebuie să identifice o anumită locaţie, acolo unde nu există unităţi sanitare şi unde copiii nevaccinaţi vor fi imunizaţi. De asemenea, în locaţiile unde nu există cadre medicale suficiente, vor fi voluntari, care să sprijine procesul de vaccinare.

„Administraţiile locale trebuie să depisteze care sunt copiii nevaccinaţi din comunităţile respective, astfel vor urmări ca toţi copiii cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani să fie imunizaţi, inclusiv cei care au depăşit vârsta de vaccinare, acestea fiind grupele de vârstă care sunt cele mai afectate de epidemie. Vom evalua la fiecare două săptămâni dacă se pun în aplicare directivele venite de la ministere, iar acolo unde nu se respectă, vom lua măsuri”, a adăugat Florian Bodog.

Potrivit detelor centralizate de către ministerul Sănătăţii, în luna iulie, la nivel naţional, erau aproximativ 180.000 de copii nevaccinaţi, dintre care, doar pentru 10% dintre ei s-a refuzat vaccinarea, restul nici măcar nefiind ajunşi la medicul de familie.

Criza imunoglobulinei, un alt punct fierbinte al anului 2017 în domeniul sănătăţii

Sfârşitul anului a fost însă puternic marcat de criza imunoglobulinei. După întâlnirile cu asociaţiile de pacienţi, ministrul Sănătăţii a tot lansat date la care dozele de imunoglobulină vor ajunge în ţară.

Dar amploarea cea mai mare a crizei, transformată deja în scandal, apare în spaţiul public în momentul în care o femeie de 69 de ani a murit din această cauză.

”Doamna Maria M., 69 de ani, a decedat în această dimineaţă la spitalul din Alba-Iulia din cauza lipsei de imunoglobuline. Astăzi, în România, ţara cu a treia cea mai mare creştere economică de pe glob şi cea mai mare din Europa. Nu este singurul caz care era în stare gravă, iar Ministerul ştia atât despre problemă în general, cât şi despre toate aceste cazuri, inclusiv al doamnei Maria M., în mod specific”, a scris Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătăţii, pe Facebook.

Managerul Spitalului din Alba Iulia, Nicoleta Coşarcă, a declarat, la momentul respectiv, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că pacienta a fost transferată de la un spital din Sibiu tot din cauza lipsei de imunoglobulină. De asemenea, ea a spus că din 20 octombrie a cerut zilnic imunoglobulină, însă fără rezultat.

”În 20 octombrie, Regia Autonomă Unifarm, furnizorul de imunoglobulină ne notifică, ne anunţă, că are la dispoziţie imunoglobulină, ca atare putem comanda. În 20 octombrie fac comanda, trece o săptămână, nu ni se livrează şi sun bineînţeles, la Unifarm, care ne spune că teoretic au la dispoziţie, dar de fapt producătorul nu le-a livrat-o. Am intrat într-un cerc vicios, şi, de atunci, în fiecare zi am sunat la Regia Autonomă Unifarm. De aproape două luni avem comanda de imunoglobulină şi nu reuşim să facem rost de ea”, a spus Nicoleta Coşarcă.

În întreg scandal, Florian Bodog aruncă vina pe fosta conducere a ministerului pentru criza de imunoglobulină, care, susţine el, ar fi început de fapt anul trecut.

"Există documente care dovedesc fără dubiu că problema imunoglobulinei a apărut anul trecut, pe vremea când Ministerul Sănătăţii era condus de "ministrul facebook", cel care s-a remarcat doar prin preocuparea de a avea o imagine bună pe reţelele sociale (…) Acest fost ministru nu a făcut nimic în mandatul său pentru a rezolva vreo problemă, asta sau alta. A considerat că este suficient să contabilizeze într-un document medicamentele care lipsesc de pe piaţă, fără să ia măsurile prin care să asigure medicamentele necesare în ţară. (…) Ministrul Sănătăţii este şi al celor care nu folosesc internetul şi al copiilor care învaţă în case dărăpănate, ministrul Sănătăţii este şi al celor care stau ore întregi în camerele de gardă. Nu caut scuze în trecut, dar adevărul trebuie spus răspicat. Spre deosebire de predecesorul meu "tehnocrat", eu m-am implicat concret pentru a aduce imunoglobulină pacienţilor care au nevoie”, a scris Bodog pe Facebook, în urmă cu câteva săptămâni.

Pe 14 decembrie, Bodog a anunţat că 900 de doze de imunoglobulină utilizată pentru tratarea imunodeficienţelor primare sunt livrate de către Unifarm. Totodată, ministerul Sănătăţii a precizat că un producător, care a ales să părăsească piaţa din România în luna mai 2016, şi-a anunţat intenţia de a reveni, fiind aprobat preţul pentru imunoglobulina utilizată în tratamentul imunodeficienţelor primare produsă de acest furnizor.

Pentru producătorii de medicamente, criza de imunoglobulină a venit cu avantaje pentru că Guvernul a decis eliminarea taxei clawback pentru acest tratament. Lucru care nu a fost văzut cu ochi buni de specialiştii din domeniu, aceştia avertizând că se va pune presiune pentru eliminarea acestei taxe şi de la alte medicamnte, ceea ce ar duce la o gaură de zeci de milioane de euro la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Citește și: