Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
1923 vizualizări 3 iun 2015

Subiectul gropii de gunoi amenajate în vârful muntelui în Pasul Mestecăniş, despre care gândul a scris pe larg în ultimele săptămâni şi a lansat şi o petiţie online pentru oprirea proiectului, ia amploare. Asociaţiile ecologiste Biosilva şi Eco Bucovina au amplasat bannere pe gardurile care împrejmuiesc groapa. „Bucovina e a noastră, luaţi-vă gunoiul acasă” sau „DNA, asta e ancheta ta”, sunt doar două dintre mesajele prin care ecologiştii suceveni vor să sensibilizeze autorităţile pentru a opri proiectul care distruge peisajele de vis ale Bucovinei.

"Noi am fost şi am pus aceste bannere şi am cerut DNA-ului să se autosesizeze pentru cazul în care au fost date toate avizele pentru această groapă şi pentru cum s-a depozitat pământul de partea cealaltă a gropii. Noi nu am făcut încă o plângere oficială pe acest subiect, aşteptăm să vedem poziţia lor. Dacă nu se vor autosesiza, vom depune noi o sesizare oficială", a declarat pentru gândul Florin Grădinaru, preşedintele Asociaţiei Biosilva.

Florin Grădinaru: Mai bine plătim acum decât să plătim 15 - 20 de ani efectele dezastrului ecologic

Acesta este şi unul dintre ogranizatorii protestului de vineri, 5 iunie, care va avea loc la Suceava, începând cu ora 17:00, împotriva gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, dar şi împotriva defrişărilor ilegale. "Sperăm să fie 1.000 de oameni pentru că este important ca acest proiect să fie oprit. Orice se poate dacă se vrea. Probabil că prin renunţarea la acest proiect, banii vor deveni neeligibili, dar mai bine îi plătim pe ăştia decât să plătim 15 - 20 de ani efectele dezastrului ecologic", afirmă Florin Grădinaru, de profesie inginer silvic.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat marţi că, în ultimii ani, a avut mai multe runde de discuţii şi consultări cu ONG-urile de mediu şi că le-a transmis că, dacă va fi identificată o variantă legală din partea Comisiei Europene - care finanţează proiectul - pentru schimbarea locaţiei, administraţia judeţeană nu are nici o problemă în a o pune în practică, potrivit Monitorului de Suceava.

"Nu ştiu de nicio discuţie în anii trecuţi pe acest subiect. Singura discuţie pe care eu o ştiu cu Cătălin Nechifor a fost în 14 mai, anul acesta, când am organizat dezbaterea publică în Suceava şi, într-adevăr, atunci ne-a spus public că, dacă venim cu o soluţie legală să oprim acest proiect, el ne susţine", a precizat Florin Grădinaru.

Florin Grădinaru, Aristide Maxim şi Cătălin Nechifor // Sursa foto: Eco Bucovina

În ce condiţii poate Comisia Europeană să deschidă o procedură de infrigement pe groapa de gunoi

Reprezentanţii pe mediu din cadrul Comisiei Europene au precizat, la solicitarea gândul, că autorităţile naţionale, inclusiv cele judecătoreşti, au responsabilitatea de a recurge la măsuri legale în situaţia în care proiectul nu va respecta standardele europene privind depozitarea deşeurilor sau în ceea ce priveşte standardele de construcţie sau de funcţionare.

"Comisia Europeană nu are competenţa de a efectua inspecţii la faţa locului în statele membre, în scopul de a investiga respectarea Directivelor UE în domeniul mediului. De asemenea, Comisia nu a primit plângeri pe această temă până în prezent. Dacă proiectul nu va respecta cerinţele legale ale UE pentru depozitarea deşeurilor, în privinţa standardelor de construcţie sau în ceea ce priveşte funcţionarea, autorităţile naţionale, inclusiv cele judecătoreşti, sunt în primul rând responsabile să pună în aplicare aceste prevederi legale. Comisia poate deschide, de asemenea, o procedură de infrigement privind încălcarea dreptului comunitar în cazul în care se dovedeşte o încălcare a legislaţiei UE şi în cazul în care autorităţile naţionale nu iau măsurile necesare pentru a asigura conformitatea", a afirmat pentru gândul Iris Petsa, ofiţerul de presă pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, din cadrul Comisiei Juncker.

Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru alegerea locaţiei gropii aparţine total autorităţilor române.

Comisarul Corina Creţu are temeri în privinţa respectării legii la groapa ecologică

Luni, reprezentanţi ai DG Regio din cadrul Comisiei Europene au declarat, pentru gândul, că vor cere autorităţilor române  mai multe explicaţii în legătură cu proiectul gropii de gunoi ecologice din Pasul Mestecăniş, în contextul în care instituţiile naţionale responsabile în acest caz au informat la Bruxelles că proiectul îndeplineşte toate cerinţele europene şi că "nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării" pe acest proiect.

"Toate proiectele trebuie să respecte legislaţia de mediu în ceea ce priveşte evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autorităţile publice şi de mediu la nivel local şi naţional trebuie să fie consultate pentru a se obţine toate acordurile şi autorizaţiile necesare şi trebuie să fie organizate consultări publice ale populaţiei în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate şi implementate măsuri de corecţie pentru a echilibra efectele negative. În cazul specific al proiectului din judeţul Suceava, am înţeles de la autorităţile naţionale responsabile că au fost îndeplinite toate cerinţele în acest sens şi că nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa şi vom adresa mai multe întrebări autorităţii naţionale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului şi vom cere să se ia toate măsurile de corecţie necesare", se arată într-un răspuns pentru gândul al purtătorului de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.

Un prim pas a fost făcut luni dimineaţă de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care a recţionat în scandalul gropii de gunoi ecologice, ca urmare investigaţiei jurnalistice realizate de gândul şi a unei solicitări trimise către Comisia Europeană. Concret, Corina Creţu i-a cerut ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, prin intermediul unei scrisori deschise, "să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor". Aceasta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin, prin crearea acestui depozit de deşeuri.

Click pentru a citi integral scrisoarea Corinei Creţu

Contactată telefonic de gândul, Corina Creţu a declarat că temeri că nu s-a respectat legislaţia tocmai în privinţa consultării populaţiei. Acelaşi lucru îl afirmă şi locuitori din satele Valea Putnei şi Mestecăniş care se împotrivesc proiectului gropii de gunoi ecologice de lângă drumul european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc şi este tranzitat de mulţi turişti.

"Nu ştiu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări... Înţeleg şi eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deşeurilor pentru tot judeţul. Important este să vedem dacă legislaţia europeană de mediu în vigoare şi obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deşeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislaţie de mediu şi să evalueze efectele asupra mediului. Practic, autorităţile publice la nivel local şi naţional ar trebui consultate înainte de obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare. Există o condiţionalitate ex ante privind consultările publice ale populaţiei în primele faze de dezvoltare a proiectului şi aici mă tem eu că nu s-a respectat legislaţia, pentru că dacă populaţia ar fi fost informată şi consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament", a mai spus Corina Creţu.

În continuare, aceasta a precizat că, în funcţie de răspunsurile pe care le va primi de la ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, va analiza împreună cu cei de la DG Regio "dacă este cazul să le solicităm autorităţilor române să retragă sau nu proiectul".

În urmă cu două săptămâni, gândul a început să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. V-am prezentat povestea lui Aristide Maxim, care nu renunţă la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susţin. V-am prezentat, de asemenea, explicaţiile autorităţilor, care pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se de corupţie,  dar şi cum oamenii au fost minţiţi, nu au fost consultaţi, iar celor care au întrebat de acest proiect li s-a spus că se face „un supermarket”. Totodată, aţi putut vedea cum văd turiştii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniş, iar fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, la Gândul LIVE, că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniş nu a fost oportună. Toma Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a anunţat că, în prezent, face o "analiză serioasă" împreună cu Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean Suceava a tuturor problemelor ridicate şi de gândul şi de cetăţenii din zonă pentru "a se găsi cele mai bune variante" legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunţe în 30 de zile. Gândul a lansat şi petiţia publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Până în prezent, peste 27.000 de oameni au semnat petiţia şi au distribuit-o de peste 7.900 de ori.

Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea  drumului  european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenţii de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitaţiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turişti străini şi români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcţionării, şase maşini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniş, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menţionat că şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure şi ciupercile şi au distrus şi o bună parte din păşunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puţin de 1.000 de metri de o serie de locuinţe din satele Valea Putnei şi Mestecăniş şi de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani şi cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată şi în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova şi Transilvania.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava - proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, Aristide Maxim a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

Imagine de pe şantier

Citește și: