Publicat

5

ianuarie

2017

19:20

15710

vizualizări

Avocatul Poporului serveşte, Iohannis şi Dragnea sar la fileu. Cum s-a jucat meciul pe legea care nu lasă condamnaţii în Guvern

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a făcut joi ceea ce anunţase deja: după învestirea noului Guvern, a atacat la Curtea Constituţională legea 90/2001 privind organizarea Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru. Argumentele sale se referă la o posibilă încălcare a principiului echilibrului puterilor în stat, dar şi faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”. Replica de la Cotroceni a venit dură, însă preşedintele Klaus Iohannis a ales să nu o enunţe personal, ci prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi. Iohannis s-a arătat „indignat” de această „acţiune cu unic beneficiar” a Avocatului Poporului, „care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce". „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”, a fost mesajul de la Cotroceni, acuzându-l pe Ciorbea că vrea să „deschidă poarta” persoanelor condamnate penal „să ne conducă”. Preşedintele PSD Liviu Dragnea s-a abţinut, pentru a doua oară în decurs de doar două zile, să replice prea dur la ieşirile contondente de la Cotroceni. Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că face „presiuni nepermise” asupra judecătorilor CCR şi a Avocatului Poporului, însă a ţinut să transmită un mesaj împăciuitor: „Nu intenţionez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”. Dacă chiar ar fi vrut să fie prim-ministru acum, a spus Dragnea, ar fi putut modifica legea foarte simplu, prin ordonanţa de urgenţă a lui Sorin Grindeanu sau în Parlament, cu majoritatea PSD-ALDE. Seara, Avocatul Poporului a ieşit cu noi explicaţii, spunând că dovada că nu a vrut să-l avantajeze pe Dragnea este tocmai că a amânat decizia până după învestirea Guvernului. Explicaţia sa pentru constatarea lui Iohannis că timp de 16 ani nimeni nu a contestat această lege a fost următoarea: nimeni nu a creat o dezbatere în jurul acestei legi, iar Avocatul Poporului nu are resurse umane şi logistice suficiente pentru a verifica lacunele din întreaga legislaţie.

Avocatul Poporului serveşte, Iohannis şi Dragnea sar la fileu. Cum s-a jucat meciul pe legea care nu lasă condamnaţii în Guvern

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a făcut joi ceea ce anunţase deja: după învestirea noului Guvern, a atacat la Curtea Constituţională legea 90/2001 privind organizarea Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru. Argumentele sale se referă la o posibilă încălcare a principiului echilibrului puterilor în stat, dar şi faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”. Replica de la Cotroceni a venit dură, însă preşedintele Klaus Iohannis a ales să nu o enunţe personal, ci prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi. Iohannis s-a arătat „indignat” de această „acţiune cu unic beneficiar” a Avocatului Poporului, „care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce". „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”, a fost mesajul de la Cotroceni, acuzându-l pe Ciorbea că vrea să „deschidă poarta” persoanelor condamnate penal „să ne conducă”. Preşedintele PSD Liviu Dragnea s-a abţinut, pentru a doua oară în decurs de doar două zile, să replice prea dur la ieşirile contondente de la Cotroceni. Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că face „presiuni nepermise” asupra judecătorilor CCR şi a Avocatului Poporului, însă a ţinut să transmită un mesaj împăciuitor: „Nu intenţionez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”. Dacă chiar ar fi vrut să fie prim-ministru acum, a spus Dragnea, ar fi putut modifica legea foarte simplu, prin ordonanţa de urgenţă a lui Sorin Grindeanu sau în Parlament, cu majoritatea PSD-ALDE. Seara, Avocatul Poporului a ieşit cu noi explicaţii, spunând că dovada că nu a vrut să-l avantajeze pe Dragnea este tocmai că a amânat decizia până după învestirea Guvernului. Explicaţia sa pentru constatarea lui Iohannis că timp de 16 ani nimeni nu a contestat această lege a fost următoarea: nimeni nu a creat o dezbatere în jurul acestei legi, iar Avocatul Poporului nu are resurse umane şi logistice suficiente pentru a verifica lacunele din întreaga legislaţie.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a contestat la CCR neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001 care îl împiedică pe Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare, primite în dosarul "Referendumul". Instituţia precizează, în cadrul unui comunicat, că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, arătând că în cadrul aceleiaşi puteri, cea executivă, există tratamente juridice diferite. De asemenea, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, consideră că sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate fi interpretată diferit, în sensul că nu ar fi clar dacă e vorba de orice condamnare penală sau doar de cele unde judecătorul a decis şi interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie de stat.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt, că este „indignat de „acţiunea din această dimineaţă a Avocatului Poporului, o acţiune cu un unic beneficiar”. Iohannis s-a declarat surprins că „Avocatul Poporului doreşte să devină util noii majorităţi politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce".

PNL a reacţionat de asemenea, preşedintele Raluca Turcan spunând că Avocatul Poporului se comportă ca avocatul PSD al lui Liviu Dragnea.

La scurt timp s-a pronunţat şi Liviu Dragnea, acuzând Preşedinţia de presiuni asupra CCR şi Avocatului Poporului şi remarcând "înţelepciunea Avocatului Poporului", care nu a recurs la contestarea legii "până când nu s-a finalizat instalarea Guvernului". Mai mult, Dragnea a declarat că dacă intenţiona să modifice legea, acest lucru se putea întâmpla şi aseară, în prima şedinţă a noului Guvern, când a fost adoptată ordonanţa de reorganizare a Executivului. „Nu intenţionez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”, a spus Dragnea.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a răspuns joi seară acuzaţiilor lansate de la Palatul Cotroceni, legate de faptul că prin atacarea la CCR a legii Guvernului ar vrea să deschidă poarta condamnaţilor penal la conducerea ţării şi că acest demers ar fi făcut în beneficiul unui singur om, Liviu Dragnea. Ciorbea îşi exprimă în mod surprinzător speranţa că vorbele purtătoarei de cuvânt a preşedintelui, enunţate astăzi de la Cotroceni, nu exprimă poziţia oficială a lui Klaus Iohannis.

Apoi, a arătat că dovada clară că nu a vrut să îl avantajeze pe Liviu Dragnea este tocmai că a aşteptat cu acest demers până după învestirea Guvernului. Explicaţia sa pentru alegerea momentului punerii în dezbatere a acestei legi pe care nimeni, timp de 16 ani, nu a contestat-o, este că ea „nu s-a aflat în dezbatere publică”, iar Avocatul Poporului nu dispune de resurse umane şi logistice pentru a verifica lacunele din întreaga legislaţie a ţării.

Dragnea a comentat şi replica ironică a preşedintelui Iohannis, de miercuri seară, de la ceremonia de depunere a jurământului cabinetului Grindeanu, spunând că a plecat de acolo „cu un gust amar” şi că replica lui Iohannis nu a fost demnă de un preşedinte: „Ce văzurăm noi aseară n-a prea fost o replică a unui preşedinte, zic eu”.

Iohannis, prin vocea purtătoarei de cuvânt: „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”

"Preşedintele României e indignat de acţiunea din această dimineaţă a Avocatului Poporului, o acţiune cu un unic beneficiar. Preşedintele României e surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului doreşte să devină util noii majorităţi politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

Referindu-se la legea adoptată în 2001, care interzicea persoanelor condamnate penal să fie miniştri, respectiv prim-miniştri, Dobrovolschi a subliniat faptul că de atunci şi până în prezent "nimeni nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viaţa politică din Romania".

"În 2001, România era într-un plin proces de integrare în UE şi NATO. Atunci a fost adoptată o lege prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniştri, respectiv prim-miniştri. În 16 ani, nimeni, niciodată nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate viaţa politică din Romania. În 16 ani, Avocatul Poporului indiferent de numele persoanei care a ocupat funcţia, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Prin urmare, această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată pentru că este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre", a mai spus Mădălina Dobrovolschi. 

În susţinerea poziţiei Preşedinţiei, Dobrovolschi a invocat şi art. 58 alin. (1) şi art. 16 alin. (3) din Constituţie, care precizează că "rolul Avocatului Poporului e cel de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice" şi că "funcţiile şi demnităţile publice se exercită în condiţiile legii".

"Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului, nu ar trebui să se afle printre obiectivele Avocatului Poporului. Nu trebuie să fii un expert în chestiuni de legislaţie ca să înţelegi că Legea fundamentală vorbeşte şi despre alte criterii prin care o persoană poate să ajungă să ocupe o astfel de demnitate, chiar indică şi recomandă legiuitorului să stabilească astfel de criterii", a declarat Dobrovolschi.

Dobrovolschi a reamintit faptul că Iohannis a subliniat, în repetate rânduri, de-a lungul timpului, că "e foarte important să avem legi clare" şi că, în contextul actual, se pună o altă problemă.

"Prin urmare, preşedintele trage un semnal de alarmă. Practic prin demersul acesta se poate deschide poarta condamnaţilor penal sa ne conducă", a mai spus purtătorul de cuvânt al şefului statului.

Întrebată de ce Administraţia Prezidenţială se implică în acest demers în condiţiile în care CCR trebuie să se pronunţe, Dobrovolschi a răspuns că este rolul preşedintelui "să atragă atenţia atunci când există astfel de semnale negative în spaţiul public".

"E rolul preşedintelui să vegheze la respectarea Constituţiei şi la modul în care interacţionează instituţii ale statului sub aspectul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se pot ascunde astfel de demersuri care au în spatele lor un beneficiar unic. E clar că nu este scopul principal acela de a clarifica un text al Constituţiei care a fost clar timp de 16 ani, ci cu totul alte interese", a mai spus Dobrovolschi.

Liviu Dragnea acuză presiuni din partea lui Iohannis. „Nu intenţionez să merg prim-ministru acum. Nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”

La scurt timp a venit şi o reacţie din partea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care a acuzat Administraţia Prezidenţială de presiuni asupra judecătorilor CCR şi asupra Avocatului Poporului, opinând că "e posibil încet încet" să devină "o obsesie pentru acel Palat".

„Am câteva observaţii ca să ne lămurim: nu intenţionez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”, a spus Liviu Dragnea.

"Azi am văzut două presiuni nepermise din partea Administraţiei Prezidenţiale, dacă doamna a vorbit serios, o presiune nepermisă a judecătorilor de la CCR şi de asemenea o ameninţare şi o presiune pe Avocatului Poporului. Avocatul Poporului nu e subordonat nimănui. Remarc înţelepciunea Avocatului Poporului care a stat departe de disputele politice din ultimele zile şi nu a introdus această acţiune până când nu s-a finalizat instalarea Guvernului. E important să îi lăsăm să judece fără să aibă presiuni. E posibil încet încet să devin o obsesie pentru acel Palat", a declarat Liviu Dragnea, joi, la Parlament.

Întrebat cum a văzut mesajul pe care Klaus Iohannis i l-a transmis, la ceremonia de depunere a jurământului de credinţă de către noul Guvern, Dragnea a precizat că a plecat cu "un gust amar".

"Nu dau curs la aşa ceva, chiar avem treabă. Nu a fost o replică de nivelul unui preşedinte", a spus Dragnea.

Dragnea a precizat că Sorin Grindeanu va rămâne prim-ministru şi că nu a intenţionat să modifice legea care l-a împiedicat să fie propus pentru funcţia de premier.

"Acel drept legitim nu dispare, dar nu sunt un om iresponsabil sau copil. Ieri am dat un vot de încredere şi l-am dat cu toată tăria. Dacă eu intenţionam să modific acea lege, o majoritate o modifica. Putea să o modifice aseară Guvernul prin ordonanţa de reorganizare a guvernului sau în Parlament. Nu am avut asta în intenţie şi nu o am în intenţie", a mai declarat Dragnea.

Dragnea a răspuns ironic şi replicii preşedintelui Iohannis de la ceremonia de depunere a jurământului la Cotroceni, de miercuri seară. „Nu a fost o replică de nivelul unui preşedinte, părerea mea. Adică ce văzurăm noi aseară n-a prea fost o replică a unui preşedinte, zic eu”.

El a menţionat că a plecat de la ceremonia de depunere a jurămânului de către miniştrii Cabinetului Grindeanu, desfăşurată la Palatul Cotroceni cu un „gust amar”.

„Eu aseară am plecat cu un gust amar de la acea ceremonie. Mă aşteptam ca toată lumea să metabolizeze atât victoria, cât şi înfrângerea şi să ne apucăm de treabă în folosul românilor. Tipul ăsta de a se organiza în mişcări de rezistenţă împotriva românilor, împotriva instituţiilor statului, nu este responsabil. Noi nu cedăm”, a adăugat Dragnea.

Victor Ciorbea consideră că legea discriminează şi nu înţelege ce înseamnă condamnat penal

Avocatul Poporului a susţinut că în efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat "lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice ”în condiţiile legii”.

Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive.

"Pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate şi pentru a da expresie principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituţional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament", explică Avocatul Poporului.

Instituţia a avut în vedere şi lipsa de previzibilitate a sintagmei ”nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii.

"Cu referire la principiul previzibilităţii, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituţională a reţinut că, ”potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, "dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal", mai explică instituţia.

Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între "persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice".

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, declara, miercuri, că va sesiza la CCR Legea 90/2001 care împiedică persoanele condamnate penal să facă parte din Guvern, afirmând că nu vizează cazul lui Liviu Dragnea, ci o reglementare de ansambu.

„Sunt argumente beton în sensul soluţiei pe care o voi da”, a spus Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, întrebat dacă va sesiza la CCR Legea 90/2001.

PNL îl acuză pe Ciorbea că a devenit „avocatul PSD al lui Liviu Dragnea”

„PNL întreabă ce stat este acela în care avocatul poporului sesizeaza CCR în favoarea unui preşedinte de partid condamnat penal definitiv. Din nefericire, avocatul poporului, domnul Victor Ciorbea, se comportă ca avocatul PSD al lui Liviu Dragnea şi în niciun caz ca o instituţie care se numeşte avocatul Poporului", a declarat preşedintele interimar al PNL Raluca Turcan.

Raluca Turcan a reamintit că Victor Ciorbea a refuzat să conteste la CCR ordonanţa care a legiferat traseismul politic în rândul aleşilor locali.

"Să ne aducem aminte Ordonanţa 55 care permitea primarilor pentru o scurtă perioadă să migreze de la un partid la altul, când dl Victor Ciorbea a refuzat cu obstinaţie să sesizeze CCR pentru a încerca să blocheze punerea în paranteză a democraţiei în interes politic al PSD Acceaşi obedienţă faţă de PSD", a mai spus Turcan.

Liderul PNL a mai spus că liberalii speră ca această speţă să fie judecată corect.

"PNL speră ca aceasta speţă la CCR să se facă în mod corect şi să se ţină cont de jurisprudenţa pe acest subiect", a spus Turcan.

Ciorbea susţine că nu a discutat cu Dragnea

Înterbat ce soluţie va da, Victor Ciorbea a răspuns că joi va prezenta argumentele. „Mâine. Am promis că după învestire. (…) Veţi vedea câte texte din Constituţie, din diverse convenţii internaţionale sunt încălcate. (...) Vom vedea mâine da ori ba. Mâine vă trimt comunicatul după ce înregistrez la Curte, că este normal să ajungă la Curte... o primiţi foarte frumos, cu explicaţii, am făcut o sinteză de cinci pagini din vreo 15 - 17... Este în temeiul acelei autosesizări despre care v-am anunţat demult. Mâine. (…)Mâine primiţi punctul de vedere oficial, după ce e înregistrat”, a explicat Ciorbea.

Întrebat care este scopul acestei sesizări, Avocatul Poporului a arătat că este acela de „a asigura o legislaţie normală, firească şi asigurarea echilibrului între puterile statului”. Întrebat dacă a discutat cu Liviu Dragnea despre această sesizare, Ciorbea a negat.

„Nu, de ce să discut? pentru că nu vizează cazul domnului Dragnea, vizează o reglementare de ansamblu. O să vă dau exemple dacă vreţi mâine, după ce vedeţi comunicatul, o să vă dau explicaţii că într-adevăr nu se referă la o singură persoană şi nu se referă la cinci persoane, ci în general la toată legislaţia în materie. Dacă va fi o contestare este făcută pentru asigurarea unei reglementări unitare între toate cele trei puteri ale statului. Deci, nu favorizează pe nimeni. S-ar putea să se îngreuneze regimul respectiv dacă Curtea Constituţională şi Parlamentul vot opta pentru o asemenea soluţie. Deci nu interpretaţi înainte de a şti despre ce este vorba”, a susţinut el.

Întrebat care este motivul de neconstituţionalitate, Ciobea a argumentat că se creează un dezechilibru între cele trei puteri ale statului.

„Faptul că se creează un dezechilibru între cele trei puteri ale statului prin reglementările existente în materie şi necesitatea de a asigura un echilibru deplin între aceste puteri. Ideea este amplu dezvoltată şi mai sunt cel puţin trei, patru, argumente, sunt încălcate în afară de multe articole din Constituţie şi multe articole din convenţii internaţionale”, a precizat el.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
EXCLUSIV! Totul stă să explodeze! Descoperirile făcute de Corpul de Control al Guvernului. Secretele care au stat ascunse ani în şir

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info