Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
2178 vizualizări 5 nov 2017

Cancerul de col uterin se numără printre principalele cauze de deces în rândul femeilor din România, alături de cancerul de sân. În perioada 2012-2014, în ţara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Dintre acestea, 5.038 s-au soldat cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiştilor, fiind cuprins între 45 şi 55 de ani.

Aceste date pun România în topul european al incidenţei cancerului de col uterin şi al mortalităţii cauzate de această maladie.

Cu toate aceste date, Ministerul Sănătăţii ridică din umeri când vine vorba despre asigurarea necesarului de doze de vaccin anti-HPV, respectiv a unui număr de 4.886 de doze, pentru trimestrul II din 2017. Totul, din lipsă de fonduri. Această informaţie iese la iveală în răspunsul oferit de Secretarul de Stat din Ministerul Sănătăţii, Dan Dumitrescu, la interpelarea deputatului PMP, Petru Movilă. 

În România, vaccinarea anti-HPV se realizează la fetiţele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani pe baza cererilor formulate de părinţi, cereri care sunt, ulterior, centralizate la fiecare direcţie de sănătate publică judeţeană în parte. 

Totuşi, în ciuda faptului că există cereri, Ministerul Sănătăţii nu achiziţionează aceste vaccinuri din lipsă de fonduri. 

„În conformitate cu centralizarea la nivel naţional solicitărilor Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmisă Ministerului Sănătăţii de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, în trimestrul II al anului 2017 necesarul de vaccin anti-HPV este de 2.897 de doze de vaccin anti-HPV Silgard şi 1.989 dove vaccin anti-HPV Cervarix. În anul 2017 fondurile alocate Programului Naţional de Vaccinare nu au fost suficiente pentru achiziţionarea vaccinului anti-HPV, astfel că acest vaccin nu va fi achiziţionat de Ministerul Sănătăţii”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătăţii. 

„Situaţia aceasta ne dovedeşte încă o dată că incompetenţa şi faptul că actualul ministru al Sănătăţii minte. Florian Bodog a spus că problema vaccinurilor a fost rezolvată, dar se vede că acest lucru nu s-a întâmplat. Mereu se zice că nu sunt bani, dar oare este aşa sau banii nu sunt folosiţi potrivit destinaţiei lor? Noi, PMP, vom cere ca banii colectaţi din CASS, dar şi cei proveniţi din taxa de viciu să fie evidenţiaţi în conturi separate şi să vedem care este destinaţia lor exactă. Cred că atunci se va vedea că bani există, dar ei sunt cheltuiţi în alte scopuri, de fapt”, a declarat pentru Gândul, deputatul Petre Movilă

Transmiterea virusului şi declansare a cancerului

Virusul HPV se transmite pe cale sexuală. Pericolul infectării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât creşte numărul partenerilor sexuali, iar folosirea prezervativului este cea mai importantă metodă de protecţie. În ceea ce priveşte virusul instalat în organism, acesta poate conduce la apariţia celulelor canceroase în funcţie de capacitatea organismului femeii purtătoare de a lupta împotriva sa.

„În cazul virusului papiloma uman, în funcţie de toleranţa individuală la virus, unii reuşesc să se vindece, alţii rămân purtători, iar la alţii, cum este cazul femeilor, pot apărea leziuni care pot evolua în cancer de col uterin”, explică medicul Laurenţiu Simion, chirurg oncolog.

Există un vaccin care protejează împotriva infectării cu virusul HPV, însă acesta trebuie făcut la vârste tinere, de preferat înaintea începerii vieţii sexuale sau imediat după. În cazul acestui vaccin protecţia dată pentru virusul papiloma uman nu este 100%.

Medicul Laurenţiu Simion aminteşte despre campania naţională care prevedea vaccinarea obligatorie a tuturor fetiţelor de o anumită vârstă împotriva virusului HPV. „În urmă cu câţiva ani a fost un întreg scandal. A fost o iniţiativă a Ministerului Sănătăţii de a se vaccina obligatoriu fetiţele de o anumită vârstă, cred că în ciclul gimnazial. Părinţii nu au fost de acord. A fost o întreagă campanie. Dacă e bună vaccinarea, dacă protejează, dacă nu protejează. Programul a fost abandonat şi au rămas o mulţime de vaccinuri. Vaccinurile se găsesc pe piaţă şi se pot face, dar e de dorit ca părintele respectiv să ceară părerea medicului de familie”, explică medicul.

De la contactarea virusului HPV şi până la dezvoltarea cancerului trece o perioadă destul de mare de timp. „De obicei, de la infecţia cu HPV până la cancer, se consideră că trec cam 10 ani. Deci, este un interval lung în care celulele trec prin nişte stări de displazie care se agravează treptat. De cele mai multe ori, aceste infecţii cu HPV, prin imunitatea e care o are pacienta, se vindecă. 9 din 10 paciente se vindecă spontan. Celelalte fac o progresie către cancer a leziunilor pe care le au”, a explicat medicul ginecolog Gică Nicolae.

90% dintre decese puteau fi prevenite cu un simplu control ginecologic

Pentru că vaccinul HPV se face la vârste fragede, în cazul femeilor care nu au putut beneficia la timp de un asemenea vaccin, este obligatoriu controlul ginecologic periodic. 

Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialişti, în cazul cancerului de col uterin, prevenţia este simplă şi facil de realizat, prin intermediul testării Babeş-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care şi-au început viaţa sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă şi sexuală. 

„Consultul ginecologic se recomandă la toate femeile, mai ales la cele care au activitate sexuală şi înaintea începerii vieţii sexuale în cazul în care au o simptomatologie în sfera pelvină sau, în principal după vârsta de 25 de ani dacă până în acel moment femeia nu a avut relaţii sexuale. Femeile care nu au nicio problemă ginecologică se pot prezenta o dată pe an în condiţii optime”, a explicat medicul Gică Nicolae.

Problema apare atunci când aruncăm un ochi asupra statisticilor. Un studiu din 2016 al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de  specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină. Dintre acestea, majoritatea provin din mediul urban, în mediul rural înregistrându-se procente extrem de mici, de până la 0,5%. De cele mai multe ori, româncele ajung la medicul ginecolog atunci când au o problemă, nu pentru controale de rutină, după cum susţine şi medicul Nicolae.

De aceea, de cele mai multe ori, cancerul este deja instalat şi trebuie tratat prin metode care ajung, de cele mai multe ori, să fie cele radicale – îndepărtarea în întregime a sânului sau a uterului, în funcţie de localizarea celulelor canceroase. Aceste cazuri ajung să fie tratate la institutele oncologice din ţară.

 

Citește și: